Ministrul Justiţiei explică forma în care proiectul legilor justiţiei a ajuns la CSM. Ce critici au venit din interiorul sistemului judiciar

Cătălin PredoiuFOTO: INQUAM PHOTOS

Noile proiecte ale legilor justiţiei, trimise săptămâna trecută de Ministerul Justiţiei pentru avizare la Consiliul Superior al Magistraturii, au fost criticate de  o parte a magistraţilor. Ministerul dă asigurări că proiectele legilor justiţiei vor asigura independenţa domeniului şi eficienţa funcţionării acestuia.

Proiectele celor trei legi care vizează sistemul judiciar din România au fost publicate în luna iunie, la finalul consultării publice. La momentul în care a fost sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, pe 21 iulie, Ministerul Justiţiei a publicat o formă actualizată a acestora.

Magistraţii atrag atenţia cu privire la faptul că proiectele actualizate nu subliniază că „procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor”, articol care apare în legile în vigoare. De asemenea, este criticată procedura de numire a şefiilor de secţii.

„Considerăm nejustificată extinderea procedurii de numire/revocare cu implicarea ministrului justiţiei şi a Preşedintelui României până la nivelul procurorilor şefi de secţii din cadrul PÎCCJ şi al direcţiilor specializate, având în vedere că şefii de secţii au atribuţii preponderent operative şi nu de reprezentare sau strategice pentru a justifica implicarea factorului extern sistemului judiciar”, este opinia DNA, potrivit G4Media

Conform magistraţilor, în lege este impusă o vechime mult prea mare pentru procurorii care vor să lucreze la marile parchete.  DNA şi Parchetul General consideră că echilibrul între nevoie de asigurare a resursei umane şi necesitatea de a asigura o experienţă profesională adecvată poate fi atinsă pe lanţul ierarhic de 4/6/8 ani.

„Cu precădere, condiţia vechimii de 10 + 3 ani pentru PÎCCJ afectează şansele de recrutare a unor procurori bine pregătiţi profesional şi cu putere de muncă la nivelul structurilor specializate DNA, DIICOT”, susţine DNA, conform G4Media.

Reacţia Ministerului Justiţiei

Instituţia a emis un comunicat de presă, joi, prin care justifică schimbările apărute între lunile iunie şi iulie, precizând faptul că, pe fondul ”semnalelor primite din sistemul judiciar”, a prelungit dezbaterile publice.

„Ministerul a avut de ales între a păstra neschimbate proiectele, ignorând amendamentele primite, cu consecinţa golirii de conţinut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exerciţiu formal, şi a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecinţa firească a modificării proiectelor în urma includerii amendamentelor primite”, argumentează Ministerul Justiţiei.

Ministerul a menţionat că a primit amendamente de la Parchetul General, Secţia pentru procurori a CSM, DNA, DIICOT, şase asociaţii de magistraţi, Secţia pentru judecători a CSM, instanţe, parchete, sindicate, grefieri, ONG-uri sau instituţii europene.

„Ministerul Justiţiei este conştient de faptul că forma şi conţinutul proiectelor pot şi probabil vor mai suferi modificări în cadrul procedurii de avizare de către CSM, aprobării de către Guvern şi adoptării lor ca legi de către Parlament. În gestionarea procesului de elaborare a proiectelor, Ministerul Justiţiei a dat şi va da dovadă de transparenţă, prin publicarea promptă pe site-ul ministerului a variantelor succesive ale proiectelor, astfel cum acestea au rezultat din dialogul tuturor părţilor implicate”, se mai arată în comunicatul transmis de Ministerul Justiţiei.

Instituţia a dat asigurări că ”judecarea proiectelor la fiecare etapă ca fiind un produs finit este o eroare de principiu” şi a precizat că proiectele legilor justiţiei vor asigura independenţa  domeniului, eficienţa funcţionării acestuia, un sistem de echilibru şi verificări în cadrul fiecărui mecanism de instituţii juridice, o meritocraţie bazată pe o evaluare reală, primatul dreptului european şi consolidarea şi garantarea independenţei parchetelor.