Ministrul Justiţiei despre spionarea procurorului şef al DNA: „Nu trebuia să se întâmple aşa ceva”
0Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat joi, întrebată despre hărţuirea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, că acest lucru nu trebuia să se întâmple.
„Eu am aceeaşi părere şi ca cetăţean, şi ca demnitar, aceea că nu trebuie să se întâmple aşa ceva", a spus Prună la sediul CSM, unde a participat la interviul pentru avizarea candidatului propus pentru şefia Parchetului General al României, Augustin Lazăr, arată Agerpres.
Întrebată despre un caz în instanţă în care acuzarea nu cere arestarea preventivă a unei persoane şi totuşi judecătorul decide acest lucru, ministrul Justiţiei a precizat că nu doreşte să facă comentarii.
„Este ceva deloc uzual, dar nu este ceva care nu este permis de lege, deci n-aş vrea să fac comentarii cu privire la acest lucru", a spus Raluca Prună.
Doi cetăţeni israelieni, Weiner Ron si Geclowicz David, au fost arestaţi preventiv pe 3 aprilie, fiind acuzaţi de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) că au spionat-o pe Laura Codruţa Kovesi.
Potrivit DIICOT, Weiner este suspectat de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, alterarea integrităţii datelor informatice, în formă continuată, operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice.
Pe Geclowicz, procurorii îl suspectează de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la acces ilegal la un sistem informatic, complicitate la transfer neautorizat de date informatice, complicitate la alterarea integrităţii datelor informatice şi complicitate la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice.
Cum au acţionat suspecţii
Anchetatorii precizează că, în cadrul grupării, cei doi suspecţi ar fi avut roluri şi sarcini precis trasate de către cei doi lideri. Mai exact, Weiner ar fi fost responsabil de partea tehnico-informatică a activităţii, deţinând cunoştinţele informatice necesare, ocupându-se de atacurile de phishing şi de compromiterea efectivă a conturilor de e-mail.
Pe de altă parte, Geclowicz s-ar fi ocupat de contactarea telefonică a persoanelor din familia şi anturajul persoanei publice vizate şi de obţinerea datelor de contact necesare, mai precis adresele exacte de e-mail, care în continuare formau ţinta atacurilor informatice.
„În continuarea demersului infracţional, inculpatul Weiner Ron, introducând fără drept credenţialele titularilor legitimi, a accesat în mod repetat şi fără drept, (fără autorizarea/consimţământul deţinătorilor şi utilizatorilor legitimi), respectiv prin încălcarea măsurilor de securitate (id-uri şi parolele de autentificare) căsuţele de e-mail (spaţiul alocat de furnizorul de servicii conturilor clienţilor), sisteme informatice aparţinând unui număr de trei persoane vătămate”, se mai arată în documentul citat.
Ulterior, după ce suspectul a accesat respectivele conturi şi ar fi preluat controlul asupra acestora, ar fi copiat informaţiile şi corespondenţa privată pe care ar fi transferat-o în propriul sistem informatic, „producându-se în acest fel modificări inerente în conţinutul conturilor atacate”.
Au fost date telefoane, insistent, către membrii familiei mele şi către prieteni apropiaţi, timp de o zi si jumătate, Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA
Cerere de extrădare a unei românce în Canada
Cea de-a doua chestiune despre care a fost întrebată Prună se referă la cazul Anei Maria Nedelcu, o româncă dată în urmărire de autorităţile din Canada care o acuză de răpire de minori şi încălcarea unui ordin comun de custodie după ce, în 2014, şi-ar fi adus copilul în România fără acordul tatălui.
Femeia a fost arestată preventiv pe 13 aprilie de către Curtea de Apel Bucureşti, însă decizia a fost contestată chiar de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pe motiv că ei nu au cerut acest lucru pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca femeia să fie extrădată în Canada.
În România, femeia ar risca cel mult 3 luni de închisoare
În motivarea deciziei se precizează faptul că infracţiunea de care femeia este acuzată are corespondent în legislaţia din România, respectiv infracţiunea de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorului, faptă pedepsită cu închisoarea de la o lună la trei luni sau amendă. Din acest motiv, procurorii nu au cerut arestul preventiv, precizând că nu sunt îndeplinite nici condiţiile de extrădare „întrucât nu este vorba despre o pedeapsă mai mare de un an de închisoare.
„Curtea reţine că în cuprinsul cererii de extrădare este descrisă fapta pentru care este acuzată Nedelcu (fostă Museaţă) Ana Maria, şi pentru care se solicită extrădarea în vederea judecăţii acesteia, respectiv faptul că în luna mai 2014 aceasta a plecat din Canada în România împreună cu copilul său minor, răpindu-l, încălcând ordinul de custodie emis de către o instanţă canadiană, ordin prin care drepturile părinteşti privind minorul (....) trebuiau exercitate de către ambii părinţi”, arată Curtea de Apel Bucureşti în motivare.
„Curtea apreciază că faptele pentru care s-a solicitat extrădarea, potrivit legii române, întrunesc elemente constitutive ale infracţiunii de nerespectarea mpsurilor privind încredinţarea minorilor, dar şi a uneia mult mai grave, de răpire internaţională de către mama, a fiului său, cetăţean canadian”, arată instanţa.
Astfel, magistraţii arată că Ana Maria Nedelcu nu doar că nu a respectat un ordin judecătoresc, ci chiar l-ar fi răpit pe copilul de 4 ani şi l-ar fi adus în ţara sa natală, „lipsindu-l prin aceasta, în mod ilegal, de libertatea de a-şi continua şederea în ţara sa natală, la reşedinţa din Canada”.
Există probabilitatea rezonabilă ca aceasta să tergiverseze judecata cererii de extrădare
Mai mult, instanţa precizează că lipsirea de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 7 ani, iar dacă fapta este săvârşită asupra unui minor se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.
Astfel, magistraţii arată că „autoare a infracţiunii de răpire internaţională, în speţă, este mama minorului, mama şi fiul fiind cetăţeni canadieni, mama şi cetăţean român”.
Instanţa a mai precizat că Ana Maria Nedelcu nu a recunoscut acuzaţiile, „existând probabilitatea rezonabilă ca aceasta să tergiverseze judecata cererii de extrădare”.
În încheierea motivării, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti menţionează că în februarie 2015, Secţia Civilă a Tribunalului Bucureşti, într-un proces de răpire internaţională de copii, a admis cererea formulată de Sierra Munoz Maximo Rafael şi a obligat-o pe Ana Maria Nedelcu să-l înapoieze pe minor tatălui pentru a sta la locuinţa din Canada. Aceasta decizie însă nu a fost executată.
Sentinţa nu a fost definitivă, fiind deja atacată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Pe aceeaşi temă:
Doi moguli media i-ar fi angajat pe israelienii care au spionat-o pe Laura Codruţa Kovesi
Se încarcă comentariile...
