Miniştrii controversaţi din Guvernul Ponta II

Liderul PNL Relu Fenechiu, PSD-iştii Liviu Dragnea şi Dan Nica au probleme nerezolvate cu Justiţia FOTO Adevărul

Trei nominalizaţi pentru a conduce portofolii importante în noul guvern au probleme mari cu Justiţia. Relu Fenechiu (Transporturi) este judecat pentru afaceri dubioase cu transformatoare, Liviu Dragnea (vicepremier) este urmărit penal în dosarul fraudelor de la Referendum, iar numele lui Dan Nica (Comunicaţii) apare în afacerea „Şpaga suedeză“ şi în dosarul Poşta Română.

Ministrul Transportului are un trasformator legat de gât

Relu Fenechiu este singurul membru al guvernului propus de Victor Ponta care are un process pe rolul instanţei. “Afacerea transformatorul”, derulată între 2002 şi 2005, nu a fost o piedică pentru nominalizarea lui la unul dintre ministerele importante: cel al Transporturilor.

Deputatul ieşean a fost trimis în judecată abia în vara acestui an, după şase ani de cercetări. Dosarul, început în 2006 la DIICOT Iaşi, s-a plimbat şi pe la DNA Iaşi, DNA Bacău, iar apoi la structura centrală. Relu Fenechiu a fost trimis în judecată şi fratele său Lucian Fenechiu, administrator şi acţionar la Fene Grup, la Rocca şi la Tehnorom, dar şi trei directori ai Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2002-2005, în calitatea lor de directori generali ai SISEE MOLDOVA SA - Bacău, respectiv de director comercial, inculpaţii Ioan Turbatu, Ion Mărghidan şi Petru Andronache şi-au îndeplinit, cu ştiinţă, în mod defectuos atribuţiile de serviciu cu privire la efectuarea unor tranzacţii cu componente ale sistemului energetic (transformatoare de putere, întrerupătoare, etc.), cu firmele SC La Rocca SRL, SC Fene Grup SA, SC Euro Plus SRL, SC Tehnorom SRL, toate din Iaşi, avându-i ca asociaţi/acţionari sau administratori pe inculpaţii Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian şi Damian Mihai Bogdan.

„Astfel, în urma desfăşurării unor proceduri de achiziţie publică, cu caracter fictiv, cu complicitatea inculpaţilor Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian şi Damian Mihai Bogdan, a fost acceptată livrarea de produse pentru sistemul energetic necorespunzătoare calitativ, fiind vechi, uzate, de provenienţă incertă, iar preţul de achiziţie era aproximativ similar cu cel al unui produs nou.

Procurorii vorbesc despre  “trucarea” unor proceduri de achiziţie publică, intervenţii pentru a plăti cu prioritate firmele din grupul “Fene”, acceptarea livrării de produse vechi, uzate, ce au rămas pe stoc, achiziţiile fiind făcute fără nicio justificare economică, inutile, cei trei foşti directori ai SISEE MOLDOVA au favorizat firmele menţionate. Prin livrarea de produse necorespunzătoare, cele patru firme au obţinut un avantaj patrimonial echivalent cu sumele de bani încasate în urma acestor operaţiuni comerciale“, se precizează în comunicatul DNA Bucureşti.

Procurorii mai spun că SISEE MOLDOVA a plătit pentru echipamentele cumpărate 6.406.976 lei fără TVA, din care au fost folosite efectiv doar câteva, în valoare de 79.586 lei (0.02%), restul de componente pentru sistemul energetic au rămas în stoc şi reprezintă achiziţii nejustificate în valoare de 6.327.390 lei fără TVA.

Dan Nica implicat în scandalurile “Şpaga suedeză” şi “Poşta Română”

Cel mai recent scandal în care a fost implicat numele  lui Dan Nica (52 de ani) este cel al “şpăgii suedeze”, în dosarul “Ericsson “, pentru contractul implementării programului 112 (numărul unic de urgenţă). În Suedia are loc un proces, în faza apelului, în care Ericsson îl acuză pe fostul şef al filialei din România, Thomas Lundin, că ar fi deturnat 7 milioane de dolari. Jurnaliştii de la „Rise Project" au obţinut documente din instanţa suedezsă, printre care şi mărturia lui Lundin, conform căruia unul dintre politicienii mituiţi este Dan Nica.

Actualul ministru al Comunicaţiilor ocupa aceeaşi funcţie şi în 2003, când s-a semnat contractul.
În apărarea sa, la acuzaţiile aduse de Ericsson, Thomas Lundin susţine că  nu şi-a însuşit personal milioane de dolari din banii corporaţiei suedeze şi că a plătit politicieni români. Conform documentelor obţinute de riseproject.ro, Lundin susţine că banii au ajuns la „decidenţi" de la Bucureşti, chiar dacă nu are cum să justifice plăţile făcute, „fiindcă aceştia nu i-au dat chitanţe". El a adăugat că board-ul Ericsson România a ştiut de aceste plăţi făcute prin firme offshore şi conturi bancare elveţiene, având ca destinaţie finală câţiva politicieni români. În acelaşi dosar este implicat şi Antoniu Petrescu - fost vicepreşedinte Ericsson România.

În replică, Dan Nica a negat declaraţia dată în faţa instanţei de Lundin. Ministrul Comunicaţiilor a declarat pentru riseproject.ro că „totul pare o glumă proastă. Resping categoric afirmaţiile domnului Lundin, dacă acesta într-adevăr le-a făcut. Cât timp am fost ministrul Comunicaţiilor, în mandatul 2000-2004, am avut numai întâlniri oficiale, publice, cu domnul Lundin (inclusiv cu domnul Petrescu), în timpul cărora acesta nu mi-a solicitat niciodată vreun favor sau avantaj pentru compania al cărei general manager era", susţinea Nica.

Dosarul "Poşta Română"

Numele lui Dan Nica mai apare şi în dosarul de corupţie „Poşta Română" în care a fost cercetat pentru abuz în serviciu, în cazul înstrăinării unui teren al Poştei Române.
*Doi şi’un sfert. În 2009, preşedintele Traian Băsescu l-a acuzat pe Nica de faptul că a folosit Serviciul de Informaţii si Protecţie Internă  (aşa-numitul „Doi şi-un sfert") în interes de partid.

„Acel serviciu a fost pus total la dispoziţia lui Vanghelie, Mitică Iliescu, generalul care a fost la Serviciul Român de Informaţii şi a lui Voicu. Întrebaţi cei doi miniştri de Interne, Oprea şi Dragnea, de ce au plecat. Ce n-au vrut să facă ei doi a făcut Nica, deşi a avut o discuţie cu mine în care i-am spus să nu o facă", a declarat Traian Băsescu la acea vreme.

Nica a pierdut mandatul de la Interne după ce a declarat, înaintea alegerilor prezidenţiale din 2009 că „autocarele sunt pregătite", referindu-se la fraudarea alegerilor de către PDL. Din funcţia de ministru de Interne, Nica era responsabil cu buna organizare a alegerilor, acuzându-se astfel singur.

Liviu Dragnea, învinuit în dosarul referendumului

Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, este urmărit penal în dosarul referendumului. Pe 6 septembrie 2012, procurorii DNA l-au pus oficial sub învinuire. Dragnea, propus pentru postul de vicepremier, este cercetat că a adus zecii de mii de persoane în secţiile de votare pentru a asigura prezenţa la vot necesară îndeplinirii cvorumului la referendumului pentru demiterea preşedintelui, din 29 iulie 2012.
Procurorii îl acuză pe Dragnea că “şi-a folosit influenţa şi autoritatea pentru a-i determina pe primarii şi pe şefii de secţii de votare din judeţele din sudul ţării să încalce legea, în calitate de coordonator al campaniei naţionale a PSD pentru referendumul din 29 iulie. Aceasta, în scopul de a atinge obiectivul de prezenţă la vot de 60%”.
Dragnea mai are şi alte “pete” pe cv. Anul trecut, acesta s-a aflat în centrul unui scandal cu fonduri europene. Un audit al Comisiei Europene a descoperit mai multe nereguli în două contracte pentru reabilitarea unor drumuri cu fonduri europene, încheiate de Dragnea cu o firmă de casă a Consiliului Judeţean Teleorman. Contractele au fost atribuite firmei Tel Drum SA , care ar fi controlată chiar de preşedintele CJ Teleorman, Liviu Dragnea.

Dan Şova, contracte pe bani publici

Casa de avocatură „Şova & Asociaţii“, aparţinând lui Dan Şova a fost mulţi ani abonată la contracte pe bani publici. Anul trecut, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a acuzat firma senatorului PSD că ar fi obţinut contracte ilegale de la stat, în valoare de peste un milion de euro.

Fiscul a descoperit că firma de avocatură „Şova & Asociaţii“ a obţinut ilegal, în perioada 2007-2008, contracte de la complexurile energetice Turceni şi Rovinari.

Potrivit unui raport al ANAF, contractele, acordate prin selecţie de oferte, au fost subevaluate, ocolind Legea achiziţiilor publice. Este vorba de contracte de asistenţă şi reprezentare juridică.

Trecutul tenebros al lui Mihnea Costoiu, noul ministru al Educaţiei

Mihnea Costoiu, ministru desemnat de PSD pentru ocuparea funcţiei deministrul al Educaţiei, are un trecut tenebros. Acesta a fost om de afaceri, dar toate societăţile care s-au aflat sub controlul acestuia au intrat în faliment şi s-au desfiinţat.

În toamna anului 2001, Mihnea Costoiu era director al firmei de construcţii CITEX din Târgu Jiu, una dintre cele mai renumite la vremea respectivă. Acesta a fost detaşat de la firma privată pe care o conducea în funcţia de secretar general în Ministerul Educaţiei. Aşa a început ascensiunea lui Costoiu în funcţiile publice, fiind mereu în umbra Ecaterinei Andronescu.
 
Afacerile derulate de Mihnea Costoiu au făcut obiectul unor dosare penale, din care acesta a scăpat basma curată, deşi partenerii lui şi oamenii de încredere au fost trimişi în judecată.
Societatea TAMSA din localitatea Mătăsari, care presta servicii pentru sectorul minier, a fost privatizată de FPS în 1999. Unitatea a fost vândută lui Mihnea Costoiu la un preţ mic, în raport patrimoniul foarte mare, în ideea că noul proprietar îşi luase angajamentul să achite datoriile şi să rentabilizeze activitatea. Costoiu l-a numit în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie pe Ion Negricioiu. Numai că lucrurile nu au stat tocmai aşa cum sperau reprezentanţii statului.

Negricioiu împreună cu soţia lui Mihnea Costoiu au înfiinţat altă firmă, ITIA Mătăsari, către care au fost transferate la preţuri de nimic, mai mici chiar şi decât fierul vechi, cele mai bune active ale societăţii TAMSA, constând în tractoare, basculante, buldozere şi altele. TAMSA a fost a intrat în faliment şi a fost desfiinţată, sute de oameni pierzându-şi locurile de muncă.

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-au sesizat cu privire la tranzacţiile care au avut loc între TAMSA şi firma căpuşă. În urma anchetei, doar Ion Negriciou a fost trimis în judecată, deşi în rechizitoriu se recunoaşte şi vinovăţia lui Mihnea Costoiu, stabilindu-se că nu este aşa de gravă. Până la urmă şi ITIA a intrat în faliment.

O altă afacere falimentară a lui Mihnea Costoiu a fost societatea de construcţii, care a aparţinut statului, CITEX Târgu-Jiu. Acesta a preluat de la prietenul său Negricioiu  firma de construcţii, care fusese cumpărată de la FPS. Costoiu a devenit acţionar majoritar la CITEX. În anul 2008, CITEX a intrat în faliment acumulând datorii de opt milioane de lei la bugetul de stat. Societatea este desfiinţată în prezent, iar sediul firmei, aflat în centrul municipiului Târgu Jiu, a fost demolat.