Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor: Custodele Lacului Snagov a făcut plan de management pentru o suprafaţă de şase ori mai mare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
O persoană a murit şi alte patru au fost rănite în urma unui accident produs pe Lacul Snagov FOTO ISU Bucureşti - Ilfov
O persoană a murit şi alte patru au fost rănite în urma unui accident produs pe Lacul Snagov FOTO ISU Bucureşti - Ilfov

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a precizat că nu a putut aproba planul de management pentru Lacul Snagov deoarece custodele l-a întocmit pentru o suprafaţă de şase ori mai mare decât are rezervaţia şi a propus „măsuri abuzive” privind circulaţia navelor.

„Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a întâmpinat dificultăţi în colaborarea cu custodele Lacului Snagov. Acesta a primit custodia Rezervaţiei Naturale Lacul Snagov care, conform legislaţiei în vigoare (Legea nr. 5/2000), are o suprafaţa de 100 ha. Respectivul custode, de la sine putere, şi-a arogat o suprafaţa de aproximativ şase ori mai mare (maluri şi vecinătăţi ale lacului) pentru care a elaborat planul de management”, potrivit unui răspuns al ministerului ca urmare a declaraţiilor custodelui Constantin Turmac privind amânarea aprobării de către instituţie a planului de management pentru aria naturală protejată Lacul Snagov, arată Mediafax.

Specialiştii din MMAP au analizat planul de management depus de Constantin Turmac, aceştia constatând neconcordanţe între suprafaţa încredinţată prin custodie şi suprafaţa pentru care s-a realizat planul de management, iar custodelui i s-a cerut refacerea planului de management, fiindu-i acordat sprijin de specialiştii din minister, precizează reprezentanţii instituţiei.

„Cu toate acestea, după depunerea noului plan de management s-au solicitat în numeroase rânduri completări, întrucât custodele omitea să introducă în planul de management observaţiile MMAP. De asemenea, ministerul a solicitat custodelui prezentarea punctului de vedere emis de către compartimentul de specialitate al agenţiei locale pentru protecţia mediului (Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov, n.r.), document necesar conform legislaţiei în vigoare pentru promovarea planului de management, act pe care custodele nu l-a prezentat”, se mai spune în răspunsul ministerului.

Totodată, reprezentanţii MMAP apreciază că Turmac ar fi fost interesat mai mult de „aplicarea unor tarife care nu aveau legătură cu misiunea de custode şi de impunerea unor măsuri abuzive în regulamentul, ca de exemplu: limitarea circulaţiei aerovalelor la anumite înălţimi, limitarea numărului de traversări cu ambarcaţiuni, în condiţiile în care deja erau impuse restricţii privind viteza de deplasare, puterea motorului, nivelul de zgomot, distanţa minimă între două ambarcaţiuni”.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor mai precizează că ultima variantă a planului de management a fost depusă de către custode pe 2 iunie 2015 şi, până la aprobarea planului de management, custodele trebuie să aplice setul de măsuri de conservare existent în planul de acţiuni prevăzut în dosarul de candidatură cu care acesta a participat la sesiunea de atribuire şi care trebuie actualizat anual.

Constantin Turmac a declarat că vrea limitarea vitezei navelor şi activităţilor de agrement pe lac

Custodele rezervaţiei Lacul Snagov, Constantin Turmac, a declarat, luni, că încearcă de ani de zile limitarea vitezei navelor şi activităţilor de agrement pe lac, în concordanţă cu legislaţia de mediu, dar Ministerul Mediului amână aprobarea planului de management.

Turmac a avut un mandat de custode al ariei naturale protejate în perioada 2007 - 2012 şi a obţinut un nou mandat în decembrie 2014. El precizează că a depus planul de management în 2008, apoi

în februarie 2013, în ianuarie 2014 şi în 2 iunie 2015, „căci mereu - cu noi şi surprinzătoare criterii - (MMAP, n.r.) găsesc motiv să ceară o nouă variantă şi aparent se poate interpreta ca noi nu am depune bine, corect, complet”.

Custodele susţine că pe Lacul Snagov circulă ambarcaţiuni de sute de cai putere, care ating şi peste 100 de kilometri la oră, se face schi nautic şi se merge cu ski jet-ul, în zona de protecţie, unde aceste activităţi sunt interzise iar limita de viteză este de 40 de kilometri pe oră.

În aceeaşi zonă s-a produs accidentul de sâmbătă noapte, când o navă Commander, condusă de tânărul Alexandru Popescu, ar fi intrat cu viteză într-o ambarcaţiune Spat a localului Dolce Vita de pe malul lacului, provocând scufundarea acesteia din urmă, moartea unei persoane şi rănirea altor cinci, o femeie fiind în comă. Nava localului nu ar fi fost semnalizată luminos.

Turmac: În zonă se circulă cu viteză

Potrivit lui Turmac, în zona respectivă, în mod curent, se circulă cu viteză şi se practică activităţi de agrement interzise.

„Dacă daţi căutare pe YouTube după « Snagov schi nautic» sau «Snagov ski-jet» vedeţi că sunt sute de filmuleţe în care se încalcă Regulamentul de navigaţie pe lacul Snagov. Sunt sute de contravenţii şi chiar infracţiuni”, explică el.

Regulamentul de navigaţie pe lacul Snagov a fost întocmit în 2003 de Autoritatea Navală Română (ANR), care răspunde de respectarea sa.

Lacul este împărţit în trei zone: zona I, care cuprinde zona dintre extremitatea lacului Tâncăbeşti - pod DN 1 până în dreptul pontonului Oficiului de Căpitănie Snagov, unde viteza maximă de deplasare este de 20 de kilometri pe oră, zona a II-a, care cuprinde zona dintre pontonul Oficiului de Căpitănie Snagov până la promontoriul Liceul „Mihail Kogălniceanu” Snagov, unde viteza maximă este de 40 de kilometri pe oră, şi zona a III-a, care cuprinde zona dintre promontoriul Liceul „Mihail Kogălniceanu” Snagov până la extremitatea lacului Siliştea Snagovului - pod deversor, zonă fără limită de viteză şi în care se permite practicarea schiului nautic, mai puţin în zona Complexului Astoria. În zona I şi în zona a II-a este interzisă practicarea schiului nautic.

Turmac preciza că ANR ar fi trebuit să amplaseze marcaje şi panouri cu limitările de viteză şi celelalte restricţii în 30 - 40 de puncte ale lacului, ceea ce nu s-a întâmplat.

În aria protejată, care se suprapune peste zona a II-a şi o parte din zona I, regulile ar trebui să fie mai drastice, conform legislaţiei de mediu, dar în absenţa unui plan de management aprobat de Ministerul Mediului, Regulamentul de navigaţie nu este modificat, mai spune Turmac.

Conducătorul bărcii care a provocat accidentul avea o alcoolemie de 0,85 g/l

În accidentul produs sâmbătă noaptea pe Lacul Snagov au fost implicate o ambarcaţiune Spat, a restaurantului şi hotelului Dolce Vita, în aceasta aflându-se şase persoane, şi una Commander, în care se aflau cinci persoane. Ambarcaţiunea localului, condusă de Ionuţ Conea, s-a scufundat în urma impactului cu Commander-ul condus de Alexandru Popescu.

Conea a fost testat cu etilotestul, rezultatul fiind zero, în timp ce Popescu a refuzat testarea, fiind dus la Spitalul Elias pentru analize. Acestea au relevat o alcoolemie de 0,85 în cazul tânărului.

Potrivit unor surse din Poliţiei, Popescu a declarat la audieri că a băut două - trei pahare de vin cu gheaţă şi cu apă după ora 17.00 şi a ieşit să se plimbe cu ambarcaţiunea la ora 23.30, când s-a produs accidentul. El a mai spus că, după producerea accidentului, a ajuns la mal şi a "luat de pe nişte mese pahare cu diverse lichide", pe care le-a băut, fără a şti, însă, ce conţineau, după care i s-a făcut rău şi a vărsat.

Tânărul le-a mai spus oamenilor legii că nu înţelege de ce cealaltă ambarcaţiune nu avea luminile în funcţiune.

În urma accidentului, un bărbat de aproximativ 60 de ani a murit, trupul său neînsufleţit fiind găsit duminică, în jurul orei 11.30, pe fundul lacului, de scafandrii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti – Ilfov.

O femeie de 30 de ani este în comă, fiind internată la Spitalul Floreasca alături de un bărbat cu traumatism cranio-cerebral minor, iar la Spitalul Elias au fost internaţi o femeie şi un bărbat cu traumatisme cranio-cerebrale minore şi fracturi deschise de membre inferioare, potrivit coordonatorului SMURD Bucureşti, Bogdan Opriţa.

Alexandru Popescu este fiul fostului proprietar al Petrolexportimport, Ovidiu Popescu, care a murit în 2011. După moartea tatălui său, Alexandru Popescu ar fi moştenit o avere estimată la aproximativ 10 milioane de euro.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite