Ministerul Justiţiei propune o lege a fugarilor: Sustragerea de la executarea pedepsei, asimilată evadării. Ce pedepse riscă cei care fug de închisoare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Catalin Predoiu FOTO Facebook Catalin Predoiu

Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică modificarea Codului Penal astfel încât sustragerea de la executarea pedepsei să fie asimilată evadării, pedeapsa pentru o astfel de faptă fiind cuprinsă între 6 luni şi 3 ani de închisoare. Instituţia motivează propunerea prin creşterea numărului de persoane condamnate care au fugit de justiţie.

"Proiectul de lege propune completarea art. 285 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, asimilând evadării şi fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se preda organului de poliţie în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a respectivei hotărâri de condamnare.

Intervenţia propusă în ceea ce priveşte regimul sancţionator presupune faptul că pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării.

Pentru a reglementa şi situaţia persoanelor condamnate definitiv la o pedeapsa privativă de libertate anterior intrării în vigoare a prezentei legi şi care se sustrag de la executarea respectivei pedepse, proiectul prevede, sub sancţiunea unei pedepse similare celei prevăzute de dispoziţiile Codului penal referitoare la evadare, un termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a legii în care aceste persoane se pot preda organului de poliţie.

Totodată, se reglementează obligaţia pentru structurile Ministerului Afacerilor Interne menţionate expres de a sesiza organele de urmărire penală competente să efectueze urmărirea penală cu privire la infracţiunile prevăzute de proiect", transmite Ministerul Justiţiei, menţionând că vor fi modificate şi completate alineatele 3, 4 şi 5 ale art. 285, Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Pedeapsa pentru această faptă se pedepseşte cu închihsoarea de la 6 luni la 3 ani.

Ministerul motivează decizia prin creşterea numărului de condamnaţi fugari, considerând că amploarea fenomenului subminează încrederea în aplicarea legii şi în Justiţie.

"Creşterea numărului de condamnaţi care se sustrag executării pedepsei penale reflectă  o realitate socială nouă, urmare a unui cumul de cauze probabile: resurse financiare considerabile ale unora dintre condamnaţi, sentimentul impunităţii şi mentalitate bazată pe lipsă de respect faţă de lege şi Justiţie. (..)

Creşterea numărului de condamnaţi care se sustrag pedepsei poate avea importante consecinţe nefaste:

– declanşarea şi desfăşurarea procedurilor de dare în urmărire, extrădare şi predare determină aglomerarea activităţii organelor de aplicare a legii, mobilizând importante resurse umane, logistice şi financiare;

– subminarea încrederii în aplicarea legii şi în Justiţie; aplicarea unor pedepse definitive privative de libertate care, în unele cazuri, nu sunt executate din cauza sustragerii celor condamnaţi de la executare, afectează funcţia de exemplaritate a pedepsei şi scade încrederea populaţiei în actul de justiţie şi respectul faţă de lege, toate acestea reprezentând un factor de risc de amplificare a fenomenului infracţional;

– sustragerea de la executarea pedepsei reprezintă şi o sfidare a autorităţii statului de a aplica legea şi a înfăptui Justiţia prin instanţele de judecată.

Prezentul proiect de lege îşi propune să descurajeze fenomenul criminologic descris mai sus şi să sancţioneze faptele prin care un condamnat penal se sustrage cu bună ştiinţă executării pedepsei penale", potrivit Ministerului Justiţiei.

Propunerea va fi în dezbatere 10 zile calendaristice.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite