Marele supravieţuitor al tragediei de la Colectiv: infecţiile nosocomiale

Puşi în faţa celei mai mari catastrofe din ultimii 21 de ani, după accidentul aviatic de la Baloteşti, oficialii din Guvernul Cioloş au anunţat că vor fi luate măsuri pentru remedierea problemelor din sistemul sanitar.

Duminica viitoare, pe 30 octombrie, se împlineşte un an de la incendiul provocat de artificiile care făceau parte din spectacolul susţinut în acea noapte de trupa rock Goodbye to Gravity în Clubul Colectiv. 64 de tineri au murit de atunci şi peste 160 au suferit răni grave. Unii dintre răniţi nu au ieşit de prin spitale nici până în ziua de azi.  Anchetele deschise imediat după tragedie au scos la iveală multe lacune legislative şi foarte multe încălcări ale legii. De exemplu, deşi nu avea autorizaţie anti-incendiu, şi nu numai, Clubul Colectiv funcţiona fără probleme în baza unei autorizaţii emise de Primăria Sectorului 4. Tragedia de la Colectiv a dat semnalul unei revolte sociale care a dus la demisia premierului Ponta şi înlocuirea lui cu Dacian Cioloş.

Fostul premier, împreună cu ministrul de Interne Gabriel Oprea şi pimarul Sectorului 4 al Capitalei, Cristian Popescu Piedone, au fost ţinta zecilor de mii de oameni scoşi în stradă de cumplita tragedie din 30 octombrie 2015. Dar azi, la un an de la tragedia care a ucis mai mulţi oameni ca accidentul de la Baloteşti, sunt oare cluburile şi restaurantele mai sigure? Are Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă protocoale de lucru mai eficiente? Dar spitalele, sunt mai pregătite? S-a ameliorat în vreun fel pericolul infecţiilor intraspitaliceşti? La toate aceste întrebări, ziarul „Adevărul” vă va răspunde zilele acestea, inclusiv cu ajutorul unora dintre supravieţuitorii incendiului, dar şi cu ajutorul celor care au intervenit pentru salvarea răniţilor.

Deşi, în ultimul an, Ministerul Sănătăţii a fost coordonat de doi miniştri - Patriciu Achimaş Cadariu, cel care a preluat mandatul după instalarea în funcţie a guvernului Cioloş, şi Vlad Voiculescu care a fost numit după demisia primului, specialiştii nu se feresc să recunoască faptul că la un an de la tragedie nu se văd mari schimbări în sistem. Aceştia susţin că promisiunile făcute de autorităţile sanitare nu s-au concretizat decât în foarte puţine cazuri.

Problema infecţiilor nosocomiale, pe butuci

De departe, cea mai mare problemă, cea a infecţiilor nosocomiale, discutată intens în acest an, nu şi-a găsit rezolvarea decât parţial după ce recent a fost emis un ordin de ministru care ar trebui să pună ordine în sistem. Deşi cunoscută cu mult timp înainte de tragedia din 30 octombrie 2015, problema infecţiilor nosocomiale era ascunsă sub preş nu doar pentru că managerii de spitale erau penalizaţi atunci când făceau raportări reale, ci şi pentru că aceştia din urmă nu dispuneau de bani pentru a schimba ceva în unităţile sanitare sau pentru a angaja specialişti infecţionişti şi epidemiologi, care să monitorizeze aceste infecţii.

Acum însă, „acest ordin ne permite să angajăm epidemiologi şi infecţionişti şi punctează care sunt responsabilităţile epidemiologului, ale managerului, ale şefilor de secţie, ale asistentelor şefe în această muncă mamut. Trebuie să vezi cu ochii minţii unde se poate infecta un bolnav”, a explicat profesorul Doina Dimulescu, şefa Spitalului Elias din Capitală. De asemenea, între timp a fost deschisă şi Secţia de Mari Arşi de la Spitalul Floreasca, care nu a putut fi folosită în cazul tragediei Colectiv, cu toate că fusese inaugurată de mai multe ori până atunci. Însă, în acelaşi timp, secţia de Terapie Intensivă de la Spitalul de Arşi, cea mai mare unitate sanitară din ţară destinată acestei patologii, a fost pusă sub lacăt.

„Vedeţi o schimbare în spaţiul public? S-a pornit construcţia unui singur spital ? S-a modificat ceva în funcţionarea localurilor? Mor mai puţini oameni? Ştim de ce mor? Este curăţenie în spitale? ”, atrage atenţia Eugen Iancu, tatăl unuia dintre cei 64 de tineri care au murit în urma incendiului de la Colectiv. Dorel Săndesc, fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, spune însă într-un interviu acordat „Adevărul” că în toată lumea infecţiile nosocomiale sunt responsabile de 51% din decesele pacienţilor cu arsuri.

DOREL SĂNDESC, FOST SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Toţi cei care vor intra în Terapie Intensivă vor trece printr-un aparat de screening bacteriologic

„Adevărul“: Ulterior tragediei, s-a vorbit mult despre infecţiile nosocomiale.

Profesorul Dorel Săndesc, preşedintele Societăţii Române de Anestezie: Un medic a recunoscut cu onestitate că unii din pacienţi au decedat şi din cauza infecţiilor din spital, dar declaraţia sa a fost interpretată ca o dovadă clară a culpabilităţii. Însă cel mai recent articol internaţional arată clar că peste tot în lume germenii principali care sunt responsabili de infecţiile la pacienţii arşi sunt germenii multirezistenţi, exact cei care i-au infectat şi pe pacienţii de la Colectiv. Pe de altă parte, infecţiile acestea sunt responsabile de 51% din decesele pacienţilor cu arsuri. Trebuie înţeles că infecţiile sunt o fatalitate, ceva inevitabil aproape, şi marchează prognosticul. Asta nu înseamnă însă că totul este bine, nici vorbă de aşa ceva. Tragedia Colectiv trebuie să reprezinte o sursă de lecţii de învăţat şi de lucruri de făcut.

Care ar fi acestea?

Este necesar să fie luate măsuri pentru a limita pe cât posibil un fenomen evitabil, dar foarte periculos. Într-adevăr în acest an s-a publicat deja un ordin de ministru în ceea ce priveşte programul de prevenţie şi control al infecţiilor intraspitaliceşti. El a fost finalizat şi este însoţit, de asemenea, şi de un buget pe care îl vor primi spitalele şi care va include finanţarea unor măsuri specifice în acest domeniu. Spre exemplu, se vor da bani pentru screening bacteriologic care va fi montat la internarea în secţia de Terapie Intensivă. Toţi oamenii vor fi testaţi la intrare pentru că toţi avem o floră proprie şi de multe ori unii vin cu germeni rezistenţi în spitale. Apoi, se va face controlul bacteriologic, sterilizare. E un lucru concret care s-a finalizat, spitalele fiind incluse în acest program.

Ce alte măsuri au fost luate?

S-a finalizat şi un program de finanţare a îngrijirilor arsurilor după ce s-a trecut de faza critică. Chiar dacă noi avem un program ATI-AP (acţiunea prioritară, n.red.) şi care a avut un rol esenţial în asigurarea unei reacţii imediate adecvate. Totodată, s-a mai lucrat la un ordin în ceea ce priveşte organizarea sistemului de îngrijire al arşilor care să precizeze clar responsabilităţile în funcţie de nivelul fiecărui spital în tratamentul arşilor şi să creeze cadrul legal pentru centrele de arşi. Pentru că tragedia Colectiv a arătat, cât se poate de evident, lipsa unei infrastructuri adecvate pentru tratamentul marilor arşi şi, în general, a arătat deficitul de infrastructură în sistemul sanitar.

Vorbeaţi de modernizarea unor secţii. Întreaga secţie de ATI de la Spitalul de Arşi e pe butuci. E normal?

Nu ştiu toate detaliile care au stat la baza acestei decizii, dar fără îndoială că au fost consultaţi specialişti. Problemele existente acolo au determinat această decizie. Ceea ce trebuie subliniat aici este factorul local, calitatea managementului unui asemenea spital, pentru că a nu avea nişte lucruri simple, cum sunt plasele la geamuri, nu sunt lucruri a căror lipsă să poată fi imputată neapărat autorităţilor centrale. Medicii anestezişti desfăşoară o activitate dificilă pentru că zona tratamentului marilor arşi este cea mai grea dintre toate.

Printre problemele cu care s-au confruntat spitalele care au îngrijit pacienţi de la Colectiv una a fost legată de lipsa personal...

Deficitul de personal este una din cele mai grave probleme ale întregii societăţi româneşti. Dacă această hemoragie continuă chiar vom ajunge la o tragedie naţională. E nevoie să se găsească măsuri cât mai repede. Trebuie să ajungem să asigurăm un statut corespunzător acestui personal.

DOCTOR ABDO SALEM, MEDIC ŞEF LEGIST INML, DESPRE TRAGEDIA COLECTIV

„A fost nevoie de trei legişti la faţa locului în loc de unul“

„Adevărul“: S-a lucrat încontinuu în noaptea tragediei de la Colectiv?

Doctor Abdo Salem: Da, a fost nevoie de suplimentare de personal. Spre exemplu, la cercetarea la faţa locului au participat trei medici legişti, asta în condiţiile în care noi avem un singur medic legist pe această linie. Dar atunci a fost nevoie de mai mulţi doctori pentru că au fost ridicate 26 de cadavre de la faţa locului, apoi un al 27-lea ne-a venit de la spital. A doua zi s-a făcut identificarea cadavrelor şi în a treia zi s-a realizat autopsia lor, iar pentru asta a fost nevoie de convocarea tuturor medicilor de acasă. Au venit de acasă circa 12 medici, unul dintre ei am fost eu. Am mers la faţa locului.

Cât de dificilă a fost identificarea victimelor?

În asemenea situaţii există acea negare a familiei, care consideră că dacă victima nu este la morgă atunci în cel mai rău caz el este la spital, în postura de pacient. Această negare şi faptul că un cadavru e ars pot îngreuna acest proces, ceea ce s-a întâmplat şi atunci. În cazul arşilor, familia îi poate recunoaşte după cercei sau după alte semne distinctive, dar noi, ca legişti avem mijloacele ştiinţifice pe care ne bazăm şi care ne ajută să facem o identificare corectă a victimelor în cazul unei tragedii de o asemenea amploare. Autopsia e ca operaţia, nu ştii cât durează, fiecare caz e tratat diferit şi are specificul lui. Chiar dacă suntem sub normă la numărul de medici legişti, pentru că el ar trebui să fie dublu faţă de cât este acum, anchetele procurorilor nu sunt îngreunate, ci sunt chemaţi legiştii de acasă.