Majorarea salariilor pentru bugetari, la loc comanda

Proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind salarizarea în sectorul bugetar, care urma să fie aprobat în şedinţa de Guvern de miercuri, va fi retras, după ce sindicaliştii din domeniile vizate au criticat actul normativ şi au determinat-o chiar şi pe Ana Costea, ministrul Muncii, să nu mai susţină proiectul.

După furtuna care s-a declanşat la scurt timp după ce proiectul Ordonanţei de Urgenţă (OUG) privind salarizarea din sistemul bugetar a văzut lumina, Ministerul Muncii a luat decizia de a retrage actul normativ. Asta doar după o serie de discuţii aprinse purtate cu reprezentanţii celor mai mari sindicate din România, care au adus în discuţie mişcările masive de stradă, în lipsa unor negocieri reale şi a unui proiect care să nu adâncească inechităţile din sistem, ci să le estompeze.

Angajaţilor din Sănătate şi Educaţie, care au fost extrem de vocali, li s-au alăturat inclusiv cei din primării care, la o analiză mai atentă, au concluzionat că grila de salarizare propusă de guvernanţi atrage cu sine o scădere substanţială a lefurilor din administraţia publică, şi aşa mici.

În consecinţă, sindicaliştii au reuşit să îi smulgă Anei Costea, ministrul Muncii, promisiunea că va retrage actul normativ de pe agenda publică chiar în şedinţa de Guvern care va avea loc miercuri, urmând să fie demarată o serie de noi discuţii în perioada imediat următoare. Anunţul a fost făcut chiar de preşedintele Confederaţiei „Cartel Alfa“, Bogdan Hossu, care a declarat pentru „Adevărul“ că toate confederaţiile sindicale au cerut retragerea OUG pe motiv că acesta conţine „disfuncţionalităţi foarte mari şi abateri de la principiile de bază“.

Ministrul Muncii nu mai sprijină proiectul

Ulterior, premierul Dacian Cioloş s-a întâlnit cu ministrul Muncii, Ana Costea, dar şi cu alţi miniştri responsabili de elaborarea legii pentru a discuta concluziile întâlnirii dintre oficiali şi sindicalişti. „Cum este făcută acum ordonanţa, există posibilitatea ca o lege a salarizării să nu mai fie. Dacă această ordonanţă ar pica în Parlament, există premisele să nu mai fie acceptată o lege a salarizării. Un proiect care trebuia să facă corecţii se transformă în lege a salarizării, iar discrepanţele rămân, deci rolul acestui act nu este îndeplinit. Baza se actualizează la 1.250 de lei, dar rămâne îngheţată, deci înseamnă că peste doi ani vom fi în aceeaşi situaţie“, a declarat Bogdan Hossu.

Acesta a mai arătat că, la sfârşitul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit, care a avut loc marţi, ministrul Muncii a admis o parte din contestaţiile aduse de sindicalişti proiectului, în care nici ea nu crede, şi le-a dat de înţeles acestora că va demisiona.
 
„Din atitudinea doamnei ministru s-a înţeles că va demisiona. Ne-a spus că vrea să ne poată privi în ochi dacă se întâlneşte cu noi pe stradă. Nu e mare bucurie că a căzut acest proiect, pentru că avem nevoie totuşi de o lege care să elimine discrepanţele care există acum în sistem. Vom fi rechemaţi la ministere, ne-am angajat să creionăm un alt document, însă nu s-a stabilit un orizont de timp. Ce este cert e că în lipsa unei legi care să pună punctul pe i, vom demara, cu certitudine proteste“, a declarat, pentru „Adevărul“, Leonard Bărăscu, preşedintele Sanitas.

Acesta a mai spus că ministrulMuncii a subliniat în cadrul întânirii că suma pe care a avut-o la dispoziţie în momentul în care a elaborat legea nu a fost una foarte mare.

Anton Hadăr: „Proiectul trebuia aruncat la coş“

Cosmin Andreica, consilierul ministrul Muncii, a confirmat că oficialul îşi va depune mandatul în condiţiile în care nu se va ţine cont de părerea sa cu privire la proiectul de ordonanţă privind salarizarea bugetarilor, aceasta anunţând că nu mai sprijină proiectul.

„Doamna ministru a precizat faptul că în situaţia în care nu se va lua act de faptul că dumneai nu susţine această ordonanţă de urgenţă, este dispusă să-şi depună mandatul. Până la urmă, noi asigurăm partea tehnică a acestei legi, iar în condiţiile în care se încearcă variante care nu au cum să satisfacă obiectivele propuse, nu avem cum să le susţinem şi să fim de acord“, a declarat Andreica, potrivit Mediafax.

La rândul său, preşedintele Federaţiei „Alma Mater“, Anton Hadăr, a spus că proiectul trebuia făcut cu mai mult cap şi că varianta care a fost prezentată „trebuie arsă şi aruncată la coş“, menţionând că în Educaţie şi Sănătate urmau să aibă loc inclusiv tăieri de salarii.

„Per total, scăderea la unele categorii de personal medical era de 28%, adică mai mare decât acel procent pe care l-am primit anul trecut, de 25%. Spre exemplu, un asistent medical cu studii superioare, care lucrează pe terapie intensivă, ajungea de la 3.000 de lei la 2.100 de lei. Lumea s-a speriat, eram pregătiţi pentru orice. Joi vom stabili dacă vom demara proteste. Oricum, între 9 şi 13 mai vor fi mişcări în stradă. Problema cu acest act normativ a fost că el nu lămurea de la cap la coadă ce se întâmpla cu salariile bugetarilor“, a punctat Leonard Bărăscu.

Şi preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, doctorul Florin Buicu, a arătat, pentru „Adevărul“, că una dintre solicitările sindicaliştilor a fost aceea de a nu susţine proiectul de ordonanţă.

„Sindicaliştii care au venit ieri la noi în audieri ne-au cerut să nu susţinem proiectul, pe motiv că aplicarea acestei ordonanţe reprezintă o blocare a salariilor, în condiţiile în care legea actuală permite o creştere, treptată, a lor. În momentul de faţă, un venit de 3.000 sau de 4.000 de lei nu este un venit care să motiveze rămânerea în sistemul medical de la noi. Ni se spune: «Ajutaţi-ne să nu mai luăm şpag㻓, a declarat, pentru „Adevărul“, medicul Florin Buicu, subliniind că anual 1.500 de medici părăsesc sistemul.

Nemulţumirile sindicaliştilor

Liderul Confederaţiei „Cartel Alfa“ a declarat că rolul proiectului de OUG privind salarizarea în sectorul bugetar nu este îndeplinit şi a arătat care sunt principalele disfuncţionalităţi ale acestuia.
În primul rând, proiectul îşi propunea să corecteze disfuncţionalităţile, dar, în realitate, acesta se substituie în integralitate Legii 284/2010 pe care o elimină, o abrogă, susţine Hossu.

„Un proiect care trebuia să facă corecţii se transformă în lege a salarizării, iar discrepanţele rămân, deci rolul acestui act nu este îndeplinit. Baza se actualizează la 1.250 de lei, dar rămâne îngheţată, deci înseamnă că peste doi ani vom fi în aceeaşi situaţie“, a spus liderul sindical.

În al doilea rând, arată Hossu, se renunţă la clasele de salarizare şi se lasă o libertate deplină managerilor sau ordonatorilor principali de credite din sectorul bugetar de a stabili salariile personalului din subordine. „Deci principiul de bază –  la muncă egală, salariu egal – se renunţă la el şi este aberant. Majoritatea deciziilor de salarizare sau premierea se face unilateral, fără consultarea structurii sindicale, ceea ce înseamnă mafie bugetară, care nu duce la performanţă“, a explicat şeful „Cartel Alfa“. În al treilea rând, criteriile de performanţă sunt stabilite unilateral, fără consultarea părţii sindicale, a mai spus Hossu.  

Ce salarii prevedea proiectul pentru bugetari

Potrivit proiectului Ordonanţei de Urgenţă privind salarizarea personalului din sistemul bugetar, salariile bugetarilor ar urma să fie majorate din 1 august, iar cel mai mic salariu de bază să fie de 1.250 de lei pentru funcţii cu studii medii şi generale, în timp ce salariul cel mai mare să ajungă la 15.000 de lei, sumă pe care ar urma să o primească preşedintele. Astfel, potrivit proiectului, preşedintele va avea un salariu brut de 15.000 de lei, patriarhul ar urma să aibă o indemnizaţie lunară de 13.706 lei, tot atât cât vor avea premierul şi preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Senatorii şi deputaţii vor fi plătiţi cu 10.150 de lei, ca şi secretarii de stat, în timp ce miniştrii vor fi plătiţi cu 12.124 de lei, sumă pe care o vor primi şi consilierii prezidenţiali. Un profesor universitar va avea un salariu de bază de 5.300 de lei, un profesor din învăţământul preuniversitar - între 1.700 şi 3.400 de lei, un medic primar - între 3.400 şi 4.300 de lei, un judecător cu vechime va avea o indemnizaţie de până la 8.600 de lei.

Proiectul prevede că raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12.
Impact bugetar de 300 de milioane de lei în 2016
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, declara săptămâna trecută OUG privind salarizarea în sectorul bugetar implică o majorare a fondului de salarii cu 5%, însă creşterile salariale sunt cuprinse între 1% şi 20%, de cele mai mari majorări urmând să beneficieze asistenţii sociali.  

Impactul bugetar al OUG era estimat la 300 de milioane de lei net (500 de milioane de lei brut) în 2016 şi la 1,5 miliarde de lei net (2,3 miliarde de lei brut) în 2017. „Nimeni nu va avea de pierdut prin aplicarea noii legi a salarizării. Cei cu salarii mari vor rămâne la fel, vor creşte salariile mai mici. Reforma salarizării este una structurală, repară disfunctionalităţi ale modului în care sunt acordate salariile“, declara Anca Dragu, ministrul Finanţelor, marţi dimineaţa, în cadrul unei conferinţe.