Mai multe secţii de vot pentru diaspora

Andrei Marga

Adoptarea Legii referendumului, în forma sa ultimă, care stipulează prezenţa la urne a jumătate plus unu din numărul electorilor înscrişi pe liste, a generat modificări şi în ceea ce priveşte numărul secţiilor de vot din străinătate.

În 12 iulie, când regula cvorumului nu era necesară pentru ca referendumul să fie declarat valid, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat un număr de doar 150 de urne pentru românii din diaspora. După ce Parlamentul a votat introducerea pragului de 50 plus unu la sută, ministerul condus de Andrei Marga a anunţat, miercuri seară, suplimentarea numărului secţiilor de votare din străinătate, acestea ajungând la 301. Astfel, Guvernul USL încearcă
să-şi mărească şansele de validare a referendumului, pentru care este nevoie de prezenţa a aproximativ nouă milioane de oameni.

„În urma centralizării propunerilor primite de la ambasadele şi oficiile consulare ale României, precum şi de la reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe (MAE)  a suplimentat cu 151, până la 301 numărul secţiilor de votare", se arată într-un comunicat al MAE.

Cele 301 secţii de vot unde românii din afara graniţelor vor putea vota pentru referendum reprezintă cel mai mare număr de secţii stabilit de care au beneficiat în ultimii ani. Potrivit comunicatului ministerului,  evaluarea a ţinut cont de posibilităţile tehnice - sediu, comunicaţii şi de personal, pentru organizarea secţiilor de votare în condiţiile legii, inclusiv obţinerea acordului ţărilor de reşedinţă.

Vot sau absenţă? Cum văd analiştii

Aparenta neînţelegere dintre Traian Băsescu, care nu ezită să invite lumea la referendum, şi liderii PDL, care încurajează ideea boicotului, a fost comentată de mai mulţi analişti politici. Directorul Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru, crede că aceste inadvertenţe sunt generate de activitatea consilierilor lui Traian Băsescu.

„Democraţie înseamnă să participi, nu să încurajezi oamenii să stea acasă. În ultima perioadă există o degringoladă generală în rândul celor care îl consiliază pe Traian Băsescu. Mai exact, este vorba despre Sebastian Lăzăroiu, care nu se mai înţelege cu nimeni. Nici cu vechea conducere din PDL, nici cu noua conducere, nici cu aripa Traian Băsescu, formată din grupul Monica Macovei", a opinat Moraru.

Sociologul Alfred Bulai este de părere că indiferent de mesajul lui Traian Băsescu, democrat-liberalii vor încerca să oprească oamenii să-şi exercite opţiunea.

„În avantajul lui Traian Băsescu ar fi ca lumea să nu vină la vot. Singura sa şansă să rămână la Cotroceni este invalidarea referendumului ca urmare a neîntrunirii cvorumului. Însă, Traian Băsescu nu poate să le ceară oamenilor să nu voteze. PDL va face eforturi ca lumea să nu vină la urne. Democrat-liberalii trebuie să aibă o strategie bine pusă la punct să-i ţină pe oameni acasă, pentru că, de obicei, te lupţi cu populaţia să iasă la vot", a arătat Bulai.

Ideea că democrat-liberalii vor acţiona ca populaţia să nu-şi exprime opinia la votul din 29 iulie este îmbrăţişată şi de analistul Stelian Tănase.

„Nu cred că PDL se va mobiliza în teritoriu să aducă lumea la vot. Par într-o stare de adormire, ca o masonerie. Însă, nu ştiu dacă există o înţelegere între ei şi Băsescu în acest sens", spune Tănase.

Directorul IMAS, Alin Teodorescu, a catalogat strategia PDL de a evita să invite lumea la vot drept „o strategie de gherilă".

„La un referendum trebuie să inviţi publicul să vină la vot, indiferent de ce spun sondajele. Invitaţia la neparticipare este o strategie de gherilă, o strategie de război cu propriul public. Chemarea oamenilor la urne este cea mai corectă iniţiativă", crede sociologul.