MAE anunță adoptarea proiectului de lege privind sancțiunile internaționale: „Evită punerea sub procedura de infringement a României”

Ministerul Afacerilor Externe anunță  adoptarea, în Camera Deputaților, a proiectului de lege al Guvernului României, coiniţiat de MAE și Ministerul Justiției, care modifică Ordonanța de Urgență nr. 202/2008 privind sancţiunile internaţionale.

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, la tribuna Camerei Deputaților. FOTO MAE

Actul normativ fusese anterior adoptat în Senat, pe 10 noiembrie 2025, și după adoptarea în camera decizională urmează să meargă în promulgare la Președintele României.

„În baza negocierilor derulate de MAE, actul normativ adoptat miercuri, 26 noiembrie, transpune în legislația națională directiva Uniunii Europene și evită punerea sub procedura de infringement a României odată cu depășirea termenului-limită care a fost mai 2025”, precizează MAE, miercuri, într-un comunicat

Actul normativ prevede că încălcarea sau eludarea sancțiunilor internaționale, inclusiv împotriva Federației Ruse, devine infracțiune gravă, aflată în competența DIICOT.

În plus, legea clarifică mecanismele de cooperare și coordonare între autoritățile implicate în aplicarea sancțiunilor și stabilește cadrul penal pentru persoanele fizice și juridice care sprijină entități sancționate.

„Parlamentul României și Guvernul României colaborează eficient”

Proiectul de lege a fost adoptat cu majoritate covârșitoare – 277 de voturi pentru, din 289 – subliniind încă o dată angajamentului României față de securitatea internațională, statul de drept și alinierea la standardele europene și internaționale.

„Prin votul dat astăzi în Parlament transmitem un mesaj de toleranță zero. Le spunem clar oamenilor de afaceri cinstiți că statul îi protejează de concurența neloială a celor care fac profituri ilicite pentru Rusia, reafirmăm pentru partenerii din NATO și UE că România este un partener de încredere. Votul dat astăzi nu este doar despre alinierea la o directivă europeană, ci este un vot despre cine suntem noi, ca stat, și despre ce fel de partener alege România să fie în cel mai complicat context de securitate de după cel de-al doilea Război Mondial.

Acest Guvern nu va mai trata eludarea sancțiunilor și finanțarea razboiului de agresiune al Rusiei ca o parcare ilegală, contravenție, ci exact ca ceea ce este: crimă organizată împotriva interesului național. Nu vom mai lăsa vameșii și inspectorii fiscali singuri în fața unor rețele bine organizate, ci dăm putere DIICOT”, declară ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

După ce măsurile intră în vigoare, cei care ajută persoane sau companii aflate pe listele de sancțiuni nu vor mai scăpa cu o simplă amendă, ci vor răspunde penal, riscând ani grei de închisoare (închisoare de la 1 la 5 ani, cu agravante ce pot duce la pedepse de până la 12 ani).

Cazurile vor fi investigate de DIICOT, la același nivel cu crima organizată și terorismul, pentru că, în esență, subminarea sancțiunilor este un atac la securitatea națională și la stabilitatea regională și europeană.

Totodată, proiectul de lege închide eventualele portițe digitale și geografice de ocolire a sancțiunilor, introducând explicit criptomonedele în definiția „fondurilor” și prevăzând că fapta este sancționată și atunci când este comisă în străinătate de cetățeni și firme românești.

„Scopul este de a genera un efect de descurajare împotriva celor care fac parte din rețelele teroriste”

În octombrie, Oana Țoiu, ministrul de Externe, preciza că scopul acestei legi este de a descuraja, printre altele, persoanele care „fac parte din rețelele teroriste”.

„Scopul este de a genera un efect de descurajare împotriva celor care fac parte din rețelele teroriste, din rețelele care finanțează conflicte militare, a investițiilor care provin din regimuri ostile intereselor noastre și ale UE.

Prin această lege, România demonstrează încă o dată că este un partener de încredere, stabil și predictibil și că nu suntem cu o jurisdicție care poate fi percepută ca una care tolerează astfel de comportamente sau investiții.

Ce se schimbă esențial: trecerea de la contravenție la infracțiune, cu pedeapsă de închisoare de la 1 – 5 ani, iar în cazuri agravante se poate ajunge la 12 ani. Competența este la DIICOT.

Considerăm eludarea sancțiunilor o amenințare la adresa securității naționale”, spunea Oana Țoiu.

În plus, potrivit unui comunicat transmis de MAE, scopul proiectului este să asigure Guvernului României posibilitatea utilizării instrumentelor de supraveghere specială disponibile în cazul sancțiunilor UE, ONU și în cazul sancțiunilor partenerilor noștri strategici. 

„Propunerea vizează dublul obiectiv de a asigura instrumentele necesare pentru a crește eficiența și impactul acestora de a opri din sursele de finanțare ale Rusiei în războiul de la granița noastră, precum și posibilitatea de a diminua impactul pe termen scurt asupra economiei noastre.

Opțiunile pentru activarea supravegherii speciale sunt la cererea companiei sau din oficiu, în baza deciziei Guvernului României, cu avizul CSAT”, adaugă MAE.

Potrivit textului proiectului OUG, la articolul 1 se introduce un nou alineat:

„(3) Prezenta ordonanță de urgență reglementează și mecanismele care pot fi instituite la nivelul persoanelor juridice din România ca urmare a implementării sancțiunilor internaționale prevăzute la alin. (1) sau ca urmare a efectelor produse pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România.”

Supravegherea extinsă

2. După articolul 8⁴, se introduc două noi articole: art. 8⁵ și 8⁶.

Art. 8⁵ prevede supravegherea extinsă.

(1) Dacă alte state adoptă sancțiuni care nu sunt obligatorii pentru România, dar care afectează economia țării, Guvernul poate adopta o hotărâre prin care:

a) constată că aceste sancțiuni au un impact economic semnificativ în România;

b) decide să impună supraveghere extinsă și numește un supraveghetor, stabilindu-i drepturile și atribuțiile;

c) stabilește care este persoana juridică asupra căreia se aplică supravegherea extinsă;

d) fixează toate elementele necesare pentru o supraveghere eficientă, inclusiv identificarea persoanelor sau entităților vizate de sancțiunile străine, cu care persoana juridică supravegheată nu poate avea relații comerciale sau contractuale.

(2) Prin impact economic semnificativ al efectelor produse de sancțiunile unilaterale ale altor state asupra teritoriului țării, sancțiuni care nu sunt obligatorii pentru România, în sensul prezentului articol, se înțelege:

a) distorsionarea unui sector al economiei;

b) afectarea activității unui operator important pe piața română în așa măsură încât suplinirea activității acestuia ar presupune creșterea semnificativă a prețurilor pieței;

c) periclitarea securității energetice a României.

(3) Instituirea supravegherii exstinse poate fi efectuată și la cererea persoanei juridice afectate de sancțiuni unilaterale adoptate de alte state. Cererea se adresează Guvernului și este însoțită de următoarele documente: 

a) declarația persoanei juridice din care să reiasă în mod expres asumarea obligațiilor prevăzute la art. 8⁶ alin. (3);

b) acordul expres al persoanei juridice pentru instituirea sistemului de supraveghere extinsă.

(4) Cererea prevăzută la alin. (3) poate fi aprobată sau respinsă. Dacă sunt îndeplinite condițiile de la alin. (2), Guvernul aprobă cererea și emite hotărârea prevăzută la alin. (1).

Dacă nu sunt îndeplinite, Guvernul respinge cererea și comunică răspunsul solicitantului în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea acesteia.  

(5) Măsura supravegherii extinse se revocă prin hotărâre de Guvern dacă: situația care a determinat impunerea supravegherii a încetat, dacă executivul consideră că nu se mai justifică sau dacă  persoana juridică a încălcat regimul supravegherii extinse.

Cum funcționează sistemul de supraveghere extinsă

(1) Supraveghetorul desemnat are următoarele drepturi principale:

a) să participe la ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul persoanei juridice, în calitate de observator;

b) să aibă acces în toate locațiile în care își desfășoară activitatea persoana juridică;

c) să aibă acces la toate documentele primite de persoana juridică, mai exact documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;

d) să fie plătit din fondurile persoanei juridice, fie cu indemnizația maximă acordată membrilor consiliului de administrație (pentru societățile de la art. 2 lit. c) și d) din Legea 31/1990), fie cu salariul maxim al funcțiilor de conducere (pentru societățile de la art. 2 lit. a), b) și e)), dar în orice caz nu mai puțin de 10.000 lei brut.

(2) Supraveghetorul are următoarele obligații principale:

a) să avizeze toate tranzacțiile și plățile externe ale persoanei juridice supravegheate;

b) să monitorizeze activitatea persoanei juridice în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate, care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România;

c) să solicite persoanei juridice punctul de vedere în termen de 24 de ore de la constatările făcute potrivit lit. b);

d) să informeze de îndată Guvernul în legătură cu constatările făcute, precum și cu punctul de vedere prezentat de persoana juridică;

e) să întocmească lunar o informare către Guvern privind activitatea persoanei juridice;

f) să păstreze secretul comercial, secretul fiscal și să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal;

g) să se asigure că persoana juridică supravegheată respectă sancțiunile internaționale obligatorii pentru România.

(3) Persoana juridică supravegheată are următoarele obligații:

a) să informeze și să comunice, în timp util, supraveghetorului data, ora și locul la care vor avea loc ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul acesteia, precum și documentele ce urmează a fi supuse dezbaterii;

b) să permită accesul supraveghetorului în toate locațiile în care își desfășoară activitatea, la solicitarea acestuia;

c) să permită accesul supraveghetorului la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;

d) să solicite avizul supraveghetorului pentru orice tranzacție sau plată externă;

e) să transmită un punct de vedere la solicitarea supraveghetorului formulată potrivit alin. (2) lit. c) în termen de 24 de ore de la solicitare.