Juriştii care vor să devină judecători la CEDO trebuie să aibă până în 70 de ani

Judecătorul României la CEDO, Corneliu Bîrsan, lasă din decembrie locul de la Strasbourg liber FOTO Adevărul

Viitorul judecător al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) trebuie să aibă până în 70 de ani, să cunoască engleza şi franceza şi să poată rămâne la Strasbourg perioade lungi de timp, astfel încât să nu fie înlocuit adesea cu alţi judecători ad-hoc. Aşa arată anunţul pentru startul selecţiei candidaţilor la această funcţie, redactat de comisia de specialitate.

Comisia de selecţie a candidaţilor României pentru ocuparea funcţiei de judecător la CEDO s-a reunit, ieri, pentru a stabili condiţiile pe care juriştii candidaţi trebuie să le îndeplinească. Asta în condiţiile în care actualul reprezentant, Corneliu Bîrsan, s-a autosuspendat din funcţie după ce soţia sa, judecătoarea Gabriela Bîrsan a fost acuzată de corupţie.

Astfel, comisia înfiinţată de Guvern la sfârşitul lunii martie, a stabilit că unul dintre criteriile importante de selecţie a candidaţilor este vârsta, întrucât mandatul este de 9 ani. În consecinţă, nu vor fi acceptaţi la concurs juriştii care au depăşit vârsta de 70 de ani.

Totodată, cei care vor să devină judecători la Strasbourg trebuie să vorbească activ cel puţin una din limbile străine oficiale ale Curţii (engleză şi franceză) şi pasiv pe cealaltă. În plus, candidaţii trebue să aibă cunoştinţe de drept public internaţional şi de drept comparat şi nu în ultimul rând, să aibă disponibilitatea de a fi la Strasbourg perioade lungi de timp, astfel încât să nu aibă nevoie să fie înlocuiţi frecvent de judecători ad-hoc. În plus, potrivit recomandărilor europene, cel puţin unul dintre cei trei candidaţi români ce vor fi propuşi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), for ce va lua decizia finală, trebuie să fie femeie.

Pentru a intra în concurs candidaţii care îndeplinesc criteriile de mai sus au nevoie de următoarele documente:

• CV (standardizat prin Recomandarea 1646 din 2009 a APCE) completat atât în română, cât şi în engleză, însoţit de o notă bibliografică detaliată, redactată în română, care să cuprindă lucrările şi articolele publicate
• copii simple ale diplomelor privind absolvirea cursurilor de licenţă sau echivalente cu profil juridic
• copii ale altor diplome ce atestă cursurile absolvite sau titlurile ştiinţifice  
• documente din care să reiasă că îndeplinesc condiţiile pentru înalte funcţii judiciare, respectiv o decizie de definitivare într-o profesie juridică
• copii ale certificatelor de limbă străină, în cazul în care candidaţii posedă asemenea certificate
• o declaraţie pe proprie răspundere de acceptare a nominalizării în calitate de candidat din partea României (care implică printre altele disponibilitatea de a înceta orice activităţi incompatibile cu statutul de judecător al Curţii în ipoteza alegerii) şi de confirmare a absenţei circumstanţelor care să îl împiedice să exercite în mod efectiv funcţia de judecător la Curte precum şi a faptului că nu există declaraţii sau fapte ale candidatului care, dacă ar fi date publicităţii, ar putea să prejudicieze reputaţia Curţii.

Persoanele interesate să ocupe această funcţie îşi pot depune candidatura până la data de 7 iunie 2013, la Ministerul Justiţiei, la secretariatul cabinetului ministrului Justiţiei (etaj 1, camera 7), în format hârtie şi electronic (CD) sau la adresa de email cedo@just.ro, cu confirmare de primire.

După depunerea dosarelor, candidaţii vor susţine un interviu, în perioada 12 -14 iunie, în faţa comisiei interinstituţionale la sediul Ministerului Justiţiei.  Lista candidaţilor se va posta pe site-ul Ministerului Justiţiei şi va fi confirmată telefonic în mod individual cu candidaţii care îndeplinesc condiţiile minimale.

„Interviul, care se va derula individual, va urmări stabilirea experienţei profesionale a candidaţilor, a cunoaşterii jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului precum şi a aptitudinii de a face faţă provocărilor generate de reforma Curţii, de încărcătura rolului acesteia, de relaţia sa cu instanţele naţionale şi cu celelalte instanţe internaţionale. Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate minim două întrebări şi maxim cinci întrebări în cele două limbi oficiale ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. În funcţie de cunoaşterea activă sau pasivă a limbii în care a fost adresată întrebarea, aşa cum a fost indicată cunoaşterea limbii în Curriculum Vitae, răspunsul candidatului va fi formulat în limba indicată ca fiind cunoscută în mod activ”, se precizează în anunţ.

Ministrul Justiţiei face parte din Comisia care alege candidaţii pentru funcţia de judecător la CEDO

Din comisia interinstituţională fac parte ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Avocatul Poporului, Crişu Anastasiu, agentul guvernamental pentru CEDO, Catrinel Brumar, vicepreşedintele CSM, Adrian Bordea, judecătoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Cristina Tarcea, prodecanul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, Simina Tănăsescu, prorectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Radu Catană, şi directorul Direcţiei Afaceri Europene şi Drepturile Omului din Ministerul Justiţiei, Mădălina Manolache.

Comisia va selecta propunerile de candidaţi, iar Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) va alege, în final, dintre trei nume propuse de România.

CSM a contestat la Curtea Constituţională formarea comisiei pentru alegerea candidaţilor

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a contestat, luna trecută, la Curtea Constituţională decizia Guvernului de a forma o comisie interinstituţională care să aleagă cei trei candidaţi ce vor fi propuşi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, susţinând că ordonanţa Executivului schimbă încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Reprezentanţii CSM au susţinut că propunerile pentru funcţia de judecător la CEDO ar trebui să fie făcute de Consiliu.

La rândul său, şeful Executivului a cerut Avocatului Poporului să ceară lămuriri Curţii asupra  procedurii de numire a propunerilor de judecători la CEDO, considerând că o comisie formată din reprezentanţi ai Guvernului şi jurişit trebuie să facă numirile. Curtea Constituţională a respins sesizarea CSM, considerând constituţională comisia intergruvernamentală.

„Nu fac o propunere sau două sau trei, ci câte dosare găsesc în regulă şi, în conformitate cu legea, fac propuneri mai departe, după aceea sunt sesizate comisiile juridice şi pentru drepturile omului din cele două camere ale Parlamentului şi abia la sfârşit Guvernul alege, dintre propunerile multe care s-au formulat şi care au îndeplinit condiţiile, trei oameni, pe care îi propune Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi acolo se hotărăşte. Mai sunt o dată audiaţi de Comisia juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi pe urmă sunt votaţi în plen. Se votează unul singur”, declara, la acea vreme, preşedintele Curţii Constituţionale Valentin Zegrean.

Executivul a justificat urgenţa actului normativ prin faptul că, la 16 decembrie 2013, încetează mandatul actualului judecător din partea României, iar Secretariatul General al Consiliului Europei a solicitat României să prezinte candidaţii până la 26 iulie 2013.