Iulia Motoc, propunerea României pentru postul de judecător la CEDO. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a ocupa o astfel de funcţie

Iulia Motoc, propunerea subcomisiei pentru postul de judecător la CEDO, dintre candidaţii români  FOTO Adevărul

Judecătoarea Iulia Motoc este propunerea subcomisiei pentru alegerea judecătorilor la CEDO. Pe 16 decembrie 2013 va înceta mandatul lui Corneliu Bârsan, actualul judecător al României la CEDO, iar România trebuie să înainteze plenului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei o altă propunere.

Subcomisia a decis, „cu o largă majoritate“, să susţină propunerea Iuliei Motoc, apreciind că aceasta este „cea mai calificată candidatură“ dintre cele înaintate de România, conform concluziilor acestui organism.

Plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (AP CoE) urmează să se pronunţe marţi în legătură cu această propunere.

În iunie 2013, comisiile juridice au avizat negativ candidatura Iuliei Motoc

În 26 iunie, Comisiile juridice şi pentru drepturile omului reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au avizat negativ candidatura Iuliei Motoc pentru funcţia de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Ceilalţi candidaţi, respectiv Bianca Guţan şi Florin Streteanu, ca şi candidatul de rezervă, Tudor Panţîru, au primit aviz pozitiv.

În cele din urmă, Guvernul a înaintat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei următoarele propuneri: Iulia Motoc, Florin Streteanu şi Tudor Panţîru. Înlocuirea Biancăi Guţan cu Tudor Panţîru a fost făcută la propunerea Ministerului Justiţiei.

Condiţii obligatorii pentru a ajunge judecător CEDO

Articolul 21 din Convenţia CEDO prevede, la alineatul 1, că „judecătorii trebuie să se bucure de cea mai înaltă consideraţie morală şi să întrunească condiţiile cerute pentru exercitarea unei înalte funcţiuni judiciare sau să fie jurişti având o competenţă recunoscută“.

Viitorul judecător al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) trebuie să aibă până în 70 de ani, să cunoască engleza şi franceza şi să poată rămâne la Strasbourg perioade lungi de timp, astfel încât să nu fie înlocuit adesea cu alţi judecători ad-hoc.

Din comisia interinstituţională fac parte ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Avocatul Poporului, Crişu Anastasiu, agentul guvernamental pentru CEDO, Catrinel Brumar, vicepreşedintele CSM, Adrian Bordea, judecătoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Cristina Tarcea, prodecanul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, Simina Tănăsescu, prorectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Radu Catană, şi directorul Direcţiei Afaceri Europene şi Drepturile Omului din Ministerul Justiţiei, Mădălina Manolache.

Cine este Iulia Motoc 

Iulia Antoanella Motoc este judecător la Curtea Constituţională din 2010, ea fiind desemnată de Senat, la propunerea PDL şi a grupului independenţilor. Motoc a absolvit în 1989 Facultatea de Drept din Bucureşti, iar, pentru puţin timp, a activat ca procuror la Giurgiu, apoi timp de cinci ani a fost judecător la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti.

Este doctor în etică (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie), doctor în drept internaţional public (Universitatea "Paul Cezanne" Aix-Marseille), fiind profesor la Universitatea din Bucureşti, din 2002.

A fost membru al Subcomisiei pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Omului (2000- 2007) şi preşedinte (2000-2001), raportor special ONU pentru Republica Democratică Congo (2001-2004) şi reprezentant al României în Comitetul Consultativ pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale (1998-2004, 2008-2012).