Isărescu: Impactul crizei financiare internaţionale asupra României este limitat

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a precizat că analizele băncii centrale arată că impactul crizei financiare internaţionale asupra României este în continuare limitat. El a explicat că nu este vorba de o subdezvoltare a sistemului bancar românesc, ci de axarea către produse mai sigure, cerute pe piaţa românească şi care asigurau băncilor profituri atractive.

În discursul susţinut marţi în faţa Parlamentului, Mugur Isărescu a precizat că băncile româneşti au găsit pe piaţa locală suficiente mijloace de dezvoltare, în condiţiile unor marje atractive, şi au fost ferite de aşa numitele produse toxice, constând în instrumente sofisticate, care au creat probleme băncilor occidentale. În plus, sistemul bancar românesc "nu a intrat în contact nici cu produse de tip credite subprime", a declarat Isărescu.

Gradul de bancarizare a depăşit 50% în România

Potrivit NewsIn, el a specificat că nu este vorba de o subdezvoltare a sistemului bancar românesc, în condiţiile în care gradul de bancarizare a depăşit 50% în România, ci de focalizarea către produse mai sigure, cerute pe piaţa românească şi care asigurau băncilor profituri atractive, ţinând cont de marjele mari între dobânzile la depozite şi cele la credite.

"A existat o tentaţie şi pentru produse sofisticate, dar BNR a avut o atitudine de întărire a normelor prudenţiale. Tentaţia a fost descurajată înainte de a se manifesta", a mai spus Isărescu.

Guvernatorul a subliniat că BNR se concentrează pe sistemul bancar, în condiţiile în care acesta are o pondere covârşitoare în sistemul financiar românesc, deoarece bursa şi alte segmente, precum asigurările, au o dimensiune mult mai redusă.

"Ceea ce se întâmplă la Bursa de Valori Bucureşti este îngrijorător, dar influenţa trebuie adecvată la importanţa BVB în sistemul financiar din România", a menţionat guvernatorul.

"Băncile care au pus cota de piaţă înaintea prudenţei vor fi primele ce vor avea probleme"

Unele bănci din România au pus cota de piaţă pe primul loc în detrimentul prudenţei şi sunt primele care vor plăti, a spus Mugur Isărescu, referindu-se la problemele de lichiditate pe care aceste bănci le-ar putea întâmpina.

"BNR a tot repetat şi am ajuns sub oprobriul multora spunând prudenţă, şi nu cotă de piaţă. Nu toate băncile ne-au ascultat, unele au pus cota de piaţă pe primul loc şi sunt primele care plătesc, în sensul că s-au plâns sau se vor plânge că respiră mai greu", a spus Isărescu, amintind însă că toate băncile din România sunt solide şi că pe piaţă există în continuare un exces de lichiditate, însă acesta este segmentat.

Banca centrală este gata să furnizeze lichidităţi, în caz de nevoie

Guvernatorul BNR specificat că a cerut din timp băncilor comerciale să aibă planuri de urgenţă pentru situaţii speciale.

"Aceste planuri intră în funcţionare automat, dacă anumiţi indicatori financiari se deteriorează. Niciunul din aceste planuri nu a intrat în funcţiune, iar băncile din România sunt departe de o situaţie de urgenţă", a mai spus guvernatorul BNR.

Isărescu a precizat că, în ciuda zvonisticii care a apărut referitor la unele instituţii bancare, băncile din România sunt foarte bine capitalizate, "această tendinţă de capitalizare apărând iniţial pentru că lumea nu avea încredere în România".

"BNR a rămas în poziţia de debitor, iar pentru a ne atinge obiectivul de inflaţie am absorbit bani de la bănci. În prezent, tindem spre o poziţie de echilibru, însă există încă exces de lichiditate", a mai spus guvernatorul BNR.

Dacă ţările europene vor lua alte măsuri, şi România este gata să meargă în aceeaşi direcţie, a anunţat Isărescu.

Referitor la decizia de majorare a plafonului de garantare de la 20.000 la 50.000 euro, luată la nivelul Uniunii Europene, guvernatorul a precizat că BNR este de partea Guvernului în această decizie.

"Adaug faptul că e o decizie luată la nivelul Uniunii Europene. Guvernul a adoptat-o şi noi suntem de partea Guvernului, care înţeleg că va hotârî chiar azi majorarea la 50.000 de euro", a mai spus Isărescu.

Decizia autorităţilor române a venit după ce miniştrii europeni de finanţe au ajuns la un acord, la începutul săptămânii trecute, referitor la majorarea plafonului minim de garantare pentru depozitele bancare ale populaţiei, de la 20.000 la 50.000 de euro, în cazul în care băncile dau faliment.

"Ţările care s-au lansat în adoptarea de măsuri suplimentare de susţinere a sistemelor financiare sunt,în multe cazuri, pe lista cu probleme. Nu cred că trebuie să intrăm în această cursă a garanţiilor, iar eventualele măsuri trebuie atent studiate", a spus Isărescu, care a atras atenţia încă o dată, că efectul crizei financiare internaţionale asupra României este unul limitat.

"Ritmul anual de creştere a creditării va încetini în viitor la 25-30%"

În privinţa creditelor, el repetat că BNR nu s-a opus niciodată creşterii creditului, ci a urmărit să tempereze viteza de creştere a acestuia.

Viteza de creştere a creditului se va tempera în viitor probabil până la un ritm anual de 25-30%, de la 50-60% în ultimele luni, a declarat  guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Ritmul anual de creştere a creditului neguvernamental s-a temperat puternic în ultimele două luni din vară, de la 63,4% în iunie până la 55,8% în iulie şi 50,4% în august, pe fondul discuţiilor despre noul regulament de creditare al băncii centrale, intrat în vigoare la începutul acestei luni.

"BNR nu vede o deteriorare a portofoliului de credite, dar a intervenit pe anumite produse"

BNR nu vede în viitor o deteriorare semnificativă a portofoliului de credite ale băncilor din România şi a intervenit, pe anumite produse bancare, precum creditul "doar cu buletinul", pentru care rata împrumuturilor neperformante depăşise 20%, a spus marţi guvernatorul Mugur Isărescu.

"La nivelul întregului sistem, portofoliul creditelor neperformante este de 2,7%, o cifră medie, extrem de rezonabilă, dar care ascunde inegalităţi", a declarat Isărescu.

"Sunt câteva produse, promovate agresiv şi mai puţin responsabil de către bănci, precum creditul 'doar cu buletinul', pentru care gradul de nerambursare este semnificativ mai mare, uneori depăşind 20%. Pe aceste produse, BNR a acţionat", a adăugat el.

"România ar putea înregistra repatrieri de dividende şi o decelerare a exporturilor"

"În condiţiile de neîncredere, BNR vede o scădere a volumului de intrări autonome de capital. Pot avea loc şi repatrieri de dividende. Până acum, din investiţiile străine directe, câştigurile au rămas tot în România. Am putea asista în perioada următoare la repatrierea dividendelor - aici legăturile companiilor din România cu companiile-mamă sunt mai directe", a spus Isărescu, cu referire la legătura limitată între băncile româneşti şi acţionarii majoritari din străinătate.

Ca soluţii la acest fenomen de repatriere a dividendelor, Isărescu a menţionat stimularea economisirii interne, "schimbarea climatului, de la o atmosferă care încurajează consumul, la o poziţie de stimulare a muncii şi economisirii".

Referitor la probabila decelerare a exporturilor României, guvernatorul a menţionat ramuri mai sensibile la cicluri precum industria oţelului.

"Guvernele trebuie să menţină deficite bugetare foarte mici în perioada următoare"

Bugetul României trebuie să aibă în perioada următoare deficite extrem de mici, iar politica monetară trebuie să rămână prudentă şi adecvată, a atras atenţia Mugur Isărescu.

"Trebuie să facem eforturi să ţinem sub control cererea agregată. Producţia şi productivitatea nu cresc pentru că cineva a decretat. Între cerere şi producţie trebuie să existe un echilibru rezonabil şi realist, în legătură cu economia reală şi cu ce se întâmplă în lume. Asta înseamnă politici de venituri mult mai prudente decât în ultimii ani", a declarat Isărescu, în faţa Parlamentului.

"Dacă problema nivelului de trai ar fi rezolvată prin decizii politice, toate ţările din lume ar fi bogate. Exact acolo unde nu a fost respectată legătura între salarii şi productivitate, ţările au intrat în declin agresiv", a mai spus guvernatorul, dând exemplul Argentinei, care a intrat în colaps în 2001.