Interviu INTERVIU Marcin Wilczek, ambasadorul Poloniei în România: „Polonia este al patrulea cel mai mare furnizor de bunuri pe piaţa românească“

Ambasadorul Poloniei în România, Marcin Wilczek, vorbeşte despre dinamica relaţiilor dintre cele două state, despre interesul tot mai crescut al investitorilor polonezi pentru ţara noastră şi despre istoria comună care leagă cele două foste ţări comuniste

„Weekend Adevărul“: Donald Tusk e preşedintele Consiliului European, iar România va deţine preşedinţia Consiliului UE din 2019. Se poate vorbi, aşadar, despre o agendă comună a statelor din Europa de Est, mai ales în contextul discuţiilor despre „Europa cu două viteze“?

Marcin Wilczek: Polonia şi România sunt membri egali ai Uniunii Europene, iar rotaţia funcţiilor de conducere în structurile sale este un lucru normal. Prezenţa în structurile Uniunii a politicienilor din zona noastră a Europei este întotdeauna binevenită, din punctul de vedere al  Poloniei. Această prezenţă contribuie la înţelegerea regiunii noastre în întreaga organizaţie şi participă la coeziunea UE în ansamblul ei. Sunt convins că, la fel ca în statele membre din sud, din nord sau din vestul Europei, politicienii din est sunt perfect pregătiţi să îndeplinească cele mai înalte funcţii în UE. Este suficient să ne uităm la rolul important pe care îl au politicienii din regiunea noastră în cadrul Comisiei Europene şi la modul competent în care gestionează portofolii complicate – de exemplu, comisarii Maroš Šefovic şi Corina Creţu.

Credeţi că o altă ţară din Est va putea ajunge la preşedinţia Consiliului, după încheierea mandatului domnului Tusk?

Cred că în discuţiile privind viitoarele mandate în UE se va menţine o coerenţă deplină a poziţiilor ţărilor noastre. Cred că şi în următoarea legislatură este realistă preluarea uneia dintre poziţiile importante ale UE de către un reprezentant al statelor membre din Europa de Est.

Credeţi că ar fi oportună o apropiere a României de grupul de la Vişegrad?

Grupul V4 a fost înfiinţat imediat după dizolvarea blocului sovietic, ca reacţie la lipsa de entuziasm iniţială a Occidentului cu privire la acceptarea fostelor ţări din blocul estic la structurile economice şi militare din Europa de Vest. Grupul de la Vişegrad a fost, de la bun început, o asociaţie regională fără sprijin instituţional. Cooperarea se bazează în principal pe consultări, la care sunt invitate şi ţări precum cele din Balcanii de Vest sau România. Succesul V4 constă în faptul că ştim ce ne desparte şi ce ne uneşte. Mulţumită acestui lucru cooperăm eficient şi suntem un brand bun. Urmăresc îndeaproape discuţia din România cu privire la cooperarea cu grupul de la Vişegrad. Înţeleg că România are priorităţile şi opiniile sale referitoare la o serie de probleme care sunt discutate în mod regulat şi în forumul V4.

Pe de altă parte, atât Polonia, cât şi România, se confruntă cu o criză politică internă, care atrage din partea UE critici, sancţiuni, avertismente. În cazul Poloniei, s-a ajuns mai departe, la activarea Articolul 7 din tratat, iar România riscă acelaşi lucru. Care este atitudinea Poloniei cu privire la această situaţie şi în ce sens s-ar putea rezolva?

În urma câştigării alegerilor, guvernul polonez a făcut schimbările anunţate în timpul campaniei electorale, schimbări aşteptate de către cetăţeni. Reforma judiciară din Polonia vizează îmbunătăţirea funcţionării instanţelor, în conformitate cu aşteptările sociale. Mai mult, multe dintre modificările introduse sunt în concordanţă cu soluţii deja în vigoare în alte sisteme juridiciare europene. Controversa pe care o ridică reformele în cadrul Comisiei Europene este clarificată în mod regulat prin negocieri şi dialog deschis. Sunt convins că această situaţie va fi rezolvată în curând.

Observ un interes evident al companiilor poloneze de a investi în România. Acest lucru se datorează mărimii, dinamicii pieţei româneşti, dar şi încrederii investitorilor polonezi în ceea ce priveşte siguranţa investiţiilor pe termen lung.

Dacia Duster, prima imagine în aeroportul din Varşovia

Cât de importantă este acum România pentru politica economică a Varşoviei? În ce fel au evoluat relaţiile în ultimii 10-20 de ani?

România este o ţară mare şi importantă din sud-estul Europei, strâns conectată cu Polonia prin legături istorice, sociale şi economice. Este admirabilă poziţia României ca lider al creşterii economice în Europa, creştere care favorizează dezvoltarea cooperării comerciale bilaterale şi a investiţiilor. Potrivit datelor româneşti, Polonia este deja al patrulea cel mai mare furnizor de bunuri pe piaţa românească şi al optulea destinatar al mărfurilor româneşti. În anul 2017, schimburile comerciale polono-române s-au ridicat la 5.605 milioane de euro – o creştere de 15,1% faţă de 2016. Exporturile poloneze către piaţa românească s-au ridicat la 3.778 milioane de euro (o creştere de 14,7%), iar importurile poloneze din România au atins valoarea de 1.827 milioane de euro (o creştere de 12,9%). Exporturile poloneze către România sunt dominate de maşini, aparate şi echipamente electrice, produse alimentare, băuturi nealcoolice şi alcool, materiale din plastic, produse din acestea şi cauciuc, vehicule, produse ale industriei chimice şi textile. Importurile poloneze din România sunt dominate de maşini, aparate şi echipamente electrice, vehicule, aeronave, materiale plastice şi produse din acestea, metale comune şi articole din acestea, materiale textile şi articole din acestea, precum şi produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe. Când ajungeţi la aeroportul „Fryderyk Chopin“ din Varşovia, una dintre primele imagini este o Dacia Duster care conduce avionul către locul de staţionare... Observ un interes evident al companiilor poloneze de a investi în România. Acest lucru se datorează mărimii, dinamicii pieţei româneşti, dar şi încrederii investitorilor polonezi în ceea ce priveşte siguranţa investiţiilor pe termen lung. În acelaşi timp, şi piaţa poloneză se bucură de un interes tot mai mare din partea investitorilor români – ştiu că dezvoltarea afacerilor româneşti în Polonia este un domeniu important de activitate al Ambasadei României la Varşovia.

România, un hub polonez pentru Europa de Sud

Ce domenii preferă oamenii de afaceri polonezi pentru investiţii în România?

Numărul companiilor poloneze prezente pe piaţa românească este în continuă creştere – în conformitate cu datele de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la sfârşitul lunii februarie 2018, 1.030 de companii poloneze erau înregistrate în România. Multe dintre aceste companii aleg România pentru localizarea unei părţi din producţia lor, iar România devine pentru întreprinzătorii polonezi un hub pentru Europa de Sud. Aceasta înseamnă că firmele poloneze găsesc aici condiţiile potrivite pentru dezvoltarea lor. Unul dintre cei mai mari investitori polonezi din România este Tymbark Maspex – lider pe piaţa românească în segmentul de sucuri, nectaruri şi băuturi, ale cărui investiţii în România sunt estimate la 100 de milioane de euro şi care a permis angajarea de aproximativ 800 de persoane. Valoarea investiţiilor în România ale grupului Ciech, proprietarul Ciech Soda România, care are o fabrică de sodă în România, este comparabilă. Printre cele mai mari investiţii poloneze din România trebuie menţionate, de asemenea, investiţia Getin Holding (Idea Bank şi Idea Leasing România), Orlen Asfalt (cel mai mare furnizor de asfalt în România, care deţine un terminal feroviar în judeţul Prahova), CanPack (fabrica din Bucureşti care produce în jur de un miliard de cutii de băuturi pe an, jumătate pentru export şi angajează 165 de persoane, valoarea investiţiilor fiind de aproximativ 30 de milioane de euro), Asseco (unul dintre liderii europeni în software/IT – proprietar al firmei Asseco România), Porta (producator de uşi din lemn cu fabrică la Arad, valoare investiţiilor de aproximativ 20 de milioane de euro, cea mai mare parte a producţiei este exportată), Barlinek (producator de parchet şi produse din lemn cu sediul în Oneşti, judeţul Bacău), Cersanit (producţie de obiecte sanitare şi plăci ceramice în oraşul Roman), Viking Pruszyñski (producător de ţiglă metalică, fabrică în judeţul Prahova), Kruk şi Kredyt Inkaso (firme active în sectorul de recuperare creanţe), Selena România SRL (producator de produse chimice pentru constructii), grupul Atlas (producţia de tencuieli şi vopsele – sub marca Cesal – cu fabrici la Fundulea şi Oradea). Aşa cum am menţionat deja, în afara marilor investitori polonezi din România, sunt prezente şi companii mai mici, cel mai des axate pe vânzarea bunurilor produse sau importate din Polonia.

După doi ani de funcţionare a programului „Familia 500 plus“, se poate spune că acesta şi-a îndeplinit obiectivele stabilite – este o investiţie în familie, a redus sărăcia şi a contribuit la creşterea natalităţii.

Programul 500+ sau cum poate fi combătută sărăcia

Ce stă la baza succesului economic polonez – care, în România, e adesea citat ca model de succes de dezvoltare pentru statele est-europene –, Polonia fiind una dintre puţinele state care au traversat cu bine criza economico-financiară de la finalul deceniului trecut?

În opinia mea, câţiva factori pozitivi au contribuit la succesul economic al Poloniei. În timpul regimului comunist din Polonia, nu a existat niciodată o colectivizare deplină, deşi, până la sfârşitul acestui regim, comuniştii au încercat să introducă colectivizarea. Aceştia nu s-au decis totuşi niciodată asupra unor soluţii forţate. Datorită acestui fapt, o mare parte din agricultura poloneză a rămas în mâini private, fiind astfel păstrat etosul muncii şi al responsabilităţii pentru propria afacere. În plus, un rol important l-au avut şi spiritul antreprenorial polonez, care a evoluat cel mai rapid după transformarea şi revoluţia economică din anii ’90, împreună cu transformarea unui sistem controlat la nivel central într-o economie de piaţă liberă şi mai târziu cu perspectiva aderării la UE. Deja în perioada de asociere cu Uniunea Europeană, au fost deschise noi pieţe şi oportunităţi de comerţ pentru antreprenorii polonezi. Producătorii polonezi au valorificat oportunităţile pieţei europene comune. Companiile poloneze au posibilitatea de a beneficia de economia de scară, iar angajaţii au libertatea de a căuta un loc de muncă pe piaţa mai largă a UE. Un moment important a fost aderarea Poloniei la UE, care a avut un impact multiplu asupra economiei poloneze, ca urmare a fluxului de fonduri UE în Polonia. În perioada cuprinsă între 1 mai 2004 şi 31 decembrie 2014, acestea au însumat 109,6 miliarde de euro. În cadrul bugetului până în 2020, Polonia a primit 72 de miliarde şi 900 de milioane de euro pentru dezvoltarea regiunilor, precum şi 28,5 miliarde de euro pentru agricultură. Succesul dezvoltării poloneze este puternic asociat cu utilizarea eficientă a fondurilor UE – fondurile europene au jucat un rol important în finanţarea investiţiilor publice în Polonia, inclusiv a conexiunilor de infrastructură. Fondurile UE au fost un stimulent puternic pentru modernizare şi au contribuit la creşterea coeziunii interne a întregii Unuiuni Europene. Unul dintre marile beneficii ale aderării Poloniei la UE a fost includerea agriculturii în Politica Agricolă Comună, care a asigurat condiţii stabile de producţie pe termen lung. Trebuie amintit faptul că agricultura poloneză este un element important al economiei, şi, deşi în structura PIB constituie doar 3,4%, agricultura angajează 12,4% din persoanele care muncesc, iar 39% din populaţia Poloniei trăieşte în zonele rurale. De la aderarea la UE, economia poloneză nu a înregistrat valori negative ale creşterii economice în niciun an. După 14 ani în UE, Polonia se află încă în prima linie a statelor membre cu cea mai rapidă creştere.

O politică socială de succes

Există câteva politici pe care România ar putea să le importe din Polonia. Una dintre ele este sistemul welfare state din Polonia, care este foarte bine pus la punct. Puteţi elabora ce presupune, cum s-a ajuns la această formulă?

Unul dintre ultimele proiecte sociale prioritare introduse de guvernul polonez este Programul 500+, care a inclus aproape 5 milioane de copii polonezi. Este un ajutor nepreţuit, care oferă familiilor cele mai bune condiţii pentru creşterea şi educarea copiilor lor. După doi ani de funcţionare a programului „Familia 500 plus“, se poate spune că acesta şi-a îndeplinit obiectivele stabilite – este o investiţie în familie, a redus sărăcia şi a contribuit la creşterea natalităţii. În 2016, s-au născut 382,3 mii de copii. Aceasta înseamnă cu 12,9 mii de copii mai mult decât în anul anterior. Conform datelor Oficiului Polonez de Statistică din ianuarie 2018, în 2017 s-au înregistrat 403.000 naşteri. Sunt cu peste 20.000 mai multe decât în 2016. Ceea ce este important, după cum arată statisticile Băncii Mondiale, programul a contribuit de fapt la reducerea sărăciei în Polonia. În 2016, 5% din polonezi trăiau sub nivelul minim de subzistenţă. Acestă cifră este cu 2% mai mică decât în anul precedent şi scade în continuare. Programul „Familia 500 plus“, demarat în 2016, este responsabil de declinul rapid al sărăciei extreme din Polonia. În acelaşi timp, acest program nu a împovărat drastic bugetul de stat.

1.000 de companii poloneze în România

Potrivit informaţiilor Ambasadei Poloniei la Bucureşti, în România funcţionează mai mult de 1.000 de firme poloneze, companii care se numără printre principalii investitori din ţara noastră. În aceste condiţii, până la sfârşitul lunii iunie, la Bucureşti, se va deschide un birou al Agenţiei Poloneze de Investiţii şi Comerţ.

„România devine tot mai populară în Polonia ca destinaţie turistică“

Există o diasporă poloneză consistentă în România? Sau putem vorbi chiar de o minoritate, dacă ne gândim că mai mult de 100.000 de polonezi s-au refugiat în România în 1939?

În România trăiesc câteva mii de polonezi, ai căror primi reprezentanţi s-au stabilit în Bucovina încă din secolul al XVIII-lea.Conform recensământului din 2011, 2.543 de persoane au declarat etnie poloneză. Această comunitate este recunoscută oficial ca fiind o minoritate naţională şi are un reprezentant în Parlamentul României. Majoritatea reprezentanţilor minorităţii poloneze din România locuiesc în judeţul Suceava, unde există trei localităţi în mare parte cu populaţie poloneză – Soloneţul Nou, Pleşa şi Poiana Micului. La acest grup trebuie adăugat şi un mare grup de expaţi polonezi – angajaţi ai unor companii poloneze sau polonezi angajaţi de mari corporaţii internaţionale, care locuiesc în principal în cele mai mari oraşe, Bucureşti şi Cluj. Desigur, avem şi reprezentanţi ai aşa-numitei „emigrări a inimilor“ – cupluri mixte care au decis să se stabilească în România.

O istorie comună, regăsită

Istoria Poloniei s-a intersectat încă din Evul Mediu cu a României. Ce eforturi se fac pentru a face această istorie comună cunoscută? În 2012, de pildă, a fost dezvelită la Bucureşti statuia mareşalului Piłsudski. Ce alte acţiuni de acest timp au mai avut loc sau sunt planificate?

Prin activităţile Ambasadei şi ale Institutului Polonez din Bucureşti, cultivăm în mod regulat relaţiile istorice dintre ţările noastre. Organizăm simpozioane, expoziţii, seminarii despre istoria comună, mai ales acum, în anul centenariilor. Un exemplu poate fi expoziţia „Józef Piłsudski – om de stat al Poloniei şi al Europei“, inaugurată de preşedintele Senatului polonez S. Karczewski în luna aprilie a acestui an şi expusă la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti. În plus, împreună cu autorităţile locale, ne ocupăm de mormintele soldaţilor polonezi împrăştiate peste tot în România. Polonezii conştientizează din ce în ce mai mult existenţa acestor locuri şi se pare că turiştii polonezi vizitează aceste locuri tot mai des şi doresc să îi comemoreze pe polonezii care şi-au găsit un loc de odihnă veşnică în România. Trebuie menţionat faptul că în 2019 vom sărbători centenarul stabilirii relaţiilor diplomatice şi a 10-a aniversare de la semnarea parteneriatului strategic. Lucrăm în prezent la un program pentru sărbătorirea acestor aniversări importante.

Ce fel de legături culturale există între România şi Polonia?

Marea majoritate a evenimentelor culturale din România este coordonată de Institutul Polonez din Bucureşti, care este una dintre cele 24 de instituţii poloneze de acest tip din lume şi – ceea ce este interesant – este singurul care se ocupă două ţări: România şi Moldova. În formula actuală, acesta funcţionează în capitala României din 2001, dar tradiţia se întoarce până în anul 1937, când Institutului Culturii Poloneze a fost înfiinţat atunci în Bucureşti. Institutul îi familiarizează pe oamenii din România şi Moldova cu Polonia contemporană, cu arta, cultura, istoria şi ştiinţa şi îi uneşte pe partenerii polonezi şi români din diferite domenii ale vieţii – de la organizaţii neguvernamentale până la instituţii publice. De asemenea, colaborează cu cele mai importante festivaluri din România şi Moldova, permiţând Poloniei să fie cunoscută unor diferite segmente de public, de exemplu iubitorilor de teatru, jazz, artă contemporană sau design. În 2018, majoritatea proiectelor organizate de Institut sunt legate de celebrarea a 100 de ani de la redobândirea independenţei de către Polonia. Acestea nu sunt doar acţiuni legate de istorie, dar şi de alte domenii. De exemplu, organizăm în curând expoziţia „Manual de design polonez“, care va fi parte a Săptămânii Române de Design (18-27 mai 2018), la Bucureşti şi va prezenta o sută de exemple de design polonez din ultimii o sută de ani. Un eveniment important şi foarte apreciat de public este festivalul anual de film polonez CinePOLSKA, care are loc în diferite oraşe din România şi Moldova şi prezintă cinematografia poloneză contemporană. În plus, merită să veniţi la Institut pentru a folosi biblioteca media, unde oaspeţii vor găsi, printre altele, literatura poloneză în poloneză şi în română, precum şi filme şi muzică poloneze. Puteţi găsi mai multe informaţii despre activităţile instituţiei din Bucureşti pe site-ul Institutului, www.culturapoloneza.ro.

Cu vaporul pe iarbă – se poate în Polonia

Credit foto: Żegluga Ostródzko - Elbląska Sp. z o.o. www.zegluga.com.pl

În urmă cu 25 de ani, lucraţi ca referent de turism pentru companii importante din Polonia. Aţi vizitat România înainte de a deveni ambasador la Bucureşti? Sunt atraşi polonezii de obiective din ţara noastră?

Într-adevăr, imediat după absolvire am început să lucrez la Liniile Aeriene Poloneze LOT. Este interesant faptul că liniile aeriene poloneze, cu o istorie de 90 de ani, au avut prima lor conexiune internaţională de la Varşovia la Bucureşti. Acesta a avut loc în 1931, când a fost înfiinţată o linie cu mai multe opriri: Varşovia - Lvov - Cernăuţi - Bucureşti. Am vizitat România pentru prima dată la întoarcerea de la ambasada anterioară, când, în drumul meu cu maşina de la Ankara spre Polonia, am descoperit România. Am avut atunci ocazia să vizitez Bucureştiul şi mănăstirile din Bucovina. România devine tot mai populară în Polonia ca destinaţie turistică. Mulţi polonezi vin aici pentru a traversa Transfăgărăşanul şi Transalpina, pentru a vizita unica Deltă a Dunării. Mănăstirile din Bucovina sunt locuri care de o frumuseţe care taie respiraţia, de negăsit niciunde altundeva în Europa. O perioadă de timp după căderea comunismului, când polonezii au avut ocazia să călătorească oriunde în lume, a fost în vigoare regula „cu cât mai departe, cu atât mai bine“. Acum începem să ne descoperim vecinii sau să ne întoarcem la locurile pe care le-am vizitat cândva. Traseele montane româneşti, monumentele culturale sau perlele arhitecturii româneşti constituie un mare magnet pentru turiştii polonezi care vin în România din ce în ce mai mult.

Dar românii călătoresc în Polonia? Ştiţi ce locuri preferă să viziteze? Puteţi face câteva recomandări turistice, poate chiar unele mai puţin cunoscute publicului?

Bunele relaţii politice, economice şi sociale dintre ţările noastre, prosperitatea în creştere a românilor fac ca tot mai mulţi turişti să meargă în Polonia. Turismul în ambele ţări este favorizat de frecvenţa zborurilor pe rutele Bucureşti-Varşovia sau Cluj-Varşovia. În afară de destinaţiile turistice evidente din Polonia, cum ar fi Cracovia, Varşovia sau Gdansk, românii  descoperă încet locuri mai puţin cunoscute, cum ar fi Varmia şi Mazuria. Ştiaţi că Polonia este una dintre puţinele ţări în care puteţi merge cu vaporul pe iarbă? Vă încurajez să urmăriţi media de socializare ale Ambasadei şi ale Institutului Polonez şi să vizitaţi site-urile Organizaţiei Poloneze de Turism sau pagina de internet www.poland.pl, unde puteţi găsi informaţii despre istoria şi tradiţiile poloneze, despre specificul bucătăriei poloneze, polonezi faimoşi şi informaţii despre viitoarele evenimente culturale.