Inspecţia Judiciară a deschis o acţiune disciplinară împotriva unui judecător care a criticat decizia CCR în cazul anchetei privind Ordonanţa 13

Judecătorul Ciprian Coadă

Judecătorul Ciprian Coadă de la Curtea de Apel Constanţa a adus, prin afirmaţiile acuzatoare, ofensatoare şi defăimătoare, atingere onoarei judecătorilor Curţii Constituţionale a României şi prestigiului justiţiei, a concluzionat Inspecţia Judiciară, în urma acţiunii disciplinare efectuate faţă de magistrat.

Inspecţia Judiciară (IJ) precizează într-un răspuns transmis joi la solicitarea Agerpres că, la data de 28 iulie, a exercitat acţiunea disciplinară faţă de domnul Ciprian Coadă, judecător la Curtea de Apel Constanţa, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de articolul 99 litera a) (manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu) şi articolul 99 litera b) (încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii) raportat la articolul 9 alineatul (2) (judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată.

„Cu referire la abaterea disciplinară prevăzută de articolul 99 litera a) s-a reţinut că judecătorul, prin afirmaţiile acuzatoare, ofensatoare şi defăimătoare a adus atingere onoarei şi probităţii profesionale a judecătorilor Curţii Constituţionale a României şi judecătorilor — membrii ai unor asociaţii profesionale, prestigiului justiţiei, precum şi instituţiei Curţii Constituţionale a României”, se arată în răspunsul IJ.

Totodată, sursa citată notează că în privinţa abaterii disciplinare prevăzute de articolul 99 litera b) s-a reţinut că prin exprimarea unor teme şi subiecte de ordin politic, specifice procesului legislativ, a manifestat convingeri politice încălcând prin aceasta interdicţia prevăzută de articolul 9 alineatul (2) din Legea 303/2004.
Inspecţia Judiciară precizează că acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistratului în cauză.

Sesizarea CCR

Curtea Constituţională (CCR) a anunţat, pe 27 martie, că a sesizat inspecţia Judiciară după ce judecătorul Ciprian Coadă de la Curtea de Apel Constanţa a criticat soluţia dată de CCR în cazul conflictului juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, potrivit News.ro.

”Curtea Constituţională a sesizat Inspecţia judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu conduita pe care domnul Ciprian Coadă, judecător la Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală, a ales să o adopte în mod public faţă de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională prin Decizia nr.68 din 27 februarie 2017 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie”, a anunţat CCR prin intermediul unui comunicat de presă.

Demersul Curţii Constituţionale vine după ce judecătorul Ciprian Coadă a publicat, pe 14 martie, pe site-ul juridice.ro, un material critic la adresa soluţiei dată de CCR în cazul conflictului juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA.

„Ordinea de zi: în căutarea prestigiului pierdut”

Într-un material intitulat „Ordinea de zi: în căutarea prestigiului pierdut”, Coadă scrie că ” ţinând seama de evoluţia ultimelor evenimente, apariţia acestei decizii era destul de previzibilă într-un stat în care justiţia, transformată în sacul de box al politicienilor, trebuie să încaseze cu stoicism multiplele lovituri sub centură şi diferitele croşee din partea pugiliştilor de tot felul, fără a putea reclama existenţa unui conflict de natură constituţională, dar care, cu aceeaşi demnitate, trebuie să îşi accepte statutul de vinovat, atunci când în exercitarea atribuţiilor proprii, încearcă şi chiar reuşeşte să contribuie la salvgardarea ordinii de drept”.

”Controlul parlamentar şi cel de constituţionalitate rămân modalităţi alternative de înlăturare a efectelor juridice generate de un act normativ, motiv pentru care ele nu pot împiedica cercetarea faptelor de natură penală comise în procesul de elaborare şi de adoptare a legilor şi ordonanţelor, procedura judiciară neputând fi paralizată de o procedură distinctă, ce are un cu totul alt obiect”, a mai scris judecătorul Coadă în articolul publicat pe juridice.ro.
Magistratul mai spune că examenul de constituţionalitate al falsului conflict depăşeşte limitele sesizării şi reprezintă un derapaj de la competenţele funcţionale conferite prin lege şi Constituţie, interferând într-un domeniu rezervat organelor judiciare, singurele în măsură să stabililească dacă faptele de natură penală sesizate în procesul de elaborare şi de adoptare a actelor normative există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

Coadă consideră opinia separată a judecătoarei Livia Stanciu drept una ”remarcabilă” şi se întreabă ”dacă nu cumva demersul de soluţionare a unui asemenea conflict nu a fost decât o manevră premeditată, menită a consacra o inedită formă de imunitate parlamentară şi ministerială, ce nu îşi găsea o acoperire legală, printr-un mecanism pe cât de ingenios şi oportun, pe atât de necesar într-o democraţie fragilă, ca România, recurgându-se la intervenţia Curţii, graţie caracterului obligatoriu al deciziilor sale”.

”Cum altfel ar putea fi caracterizat rezultatul acestui demers, concretizat într-o decizie obligatorie a Curţii Constituţionale, care, pe lângă faptul că introduce o nouă formă de imunitate, din punct de vedere constituţional, vine să reglementeze şi o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptelor comise în exerciţiul activităţii de legiferare, încă neconsacrată în Codul penal, dar care, cel mai probabil, va fi propusă ca amendament, invocându-se caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii, ca principal motiv al armonizării legislaţiei penale cu Constituţia”, a mai scris judecătorul Coadă în articolul pe care îl semnează.

OUG 13/2017

Curtea Constituţională a decis, pe 27 februarie că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - DNA şi Guvern deoarece ancheta procurorilor DNA legată de adoptarea OUG 13/2017 nu intra în competenţele procurorilor. Judecătorii au mai explicat faptul că anchetatorii nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.