Înscrierea Roşiei Montane în UNESCO, probă în procesul de 4,5 miliarde de dolari dintre Gabriel Resources şi România

Rosia Montana FOTO Shutterstock

Gabriel Resources, compania canadiană care dorea să exploateze zăcământul de aur de la Roşia Montană, a cerut Tribunalului de arbitraj al Băncii Mondiale de la Washinghton acceptarea de noi probe în cadrul disputei cu Statul Român, relatează Ziare.com, printre care şi afirmaţiile liderilor politici din România. Statul Român riscă să plătească despăgubiri în valoare de 4,5 milioane de dolari.

Printr-un document oficial înaintat tribunalului, reprezentanţii Gabriel Resources cer să depună drept probe decizia UNESCO prin care perimetrul minier istoric de la Roşia Montană a fost înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, precum şi o hotărâre a Tribunalului Buzău, din decembrie 2020, prin care s-a respins o cerere de anulare a certificatului de descărcare arheologică emis de autorităţi pentru masivul Cârnic din Roşia.

Compania canadiană susţine că aplicaţia şi înscrierea peisajului minier Roşia Montană la UNESCO sunt „în mod fundamental în contradicţie cu obligaţiile României în temeiul tratatelor sale de investiţii în legătură cu investiţiile” Gabriel Resources. 

Compania minieră solicită Statului Român despăgubiri în valoare de 4,5 miliarde de dolari americani, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie. O decizie a instanţei cu sediul în capitala SUA este aşteptată în anul 2022.

Hotărârea Tribunalului Buzău nu este definitivă, fiind contestată la Curtea de Apel Ploieşti, unde va avea un nou termen în decembrie 2021.

Afirmaţiile liderilor politici din România, probe în dosar

Alte probe care s-au dorit a fi depuse au fost declaraţiile făcute de ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu, premierul Florin Cîţu şi preşedintele Klaus Iohannis, după decizia UNESCO privind Roşia Montană.

„Înscrierea în UNESCO, precum şi afirmaţiile exprimate de liderii Guvernului sunt relevante pentru pretenţiile prezentate Tribunalului ca confirmare ulterioară a repudierii politice (a proiectului - n.r.) şi a exproprierii de facto”, au susţinut avocaţii companiei canadiene.

Reprezentanţii României nu au fost de acord cu prezentarea de noi probe, susţinând că a existat timp suficient anterior pentru susţinerea cazului. ”Reclamanţii (Gabriel Resources - n.r.) nu au demonstrat existenţa unor circumstanţe excepţionale. Solicitarea vine la aproape un an după cea de-a doua dintre cele două audieri principale şi la cinci luni după cea de-a treia dintre cele trei runde de trimiteri ulterioare audierilor”.

Ei mai susţin că „reclamanţii au avut o oportunitate suficientă de a-şi prezenta cazul şi au comentat pe larg implicaţiile includerii Roşiei Montane ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO şi contestarea celui de-al doilea certificat de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic”.

 Tribunalul a hotărât însă că există circumstanţe excepţionale, potrivit Ziare.com. „Tribunalul consideră că reclamanţii pot solicita depunerea de noi documente în această etapă a procedurii dacă există circumstanţe excepţionale. (...) Este important ca Tribunalul, care şi-a început deja deliberările, să aibă o evidenţă completă atunci când îşi pregăteşte şi pronunţă decizia, indiferent dacă aceste documente noi se pot dovedi importante pentru caz sau nu. În consecinţă, Tribunalul constată că cerinţele de circumstanţe excepţionale şi de relevanţă şi semnificaţie sunt îndeplinite în acest caz. (...) Tribunalul hotărăşte că noile documente solicitate a fi introduse de către reclamanţi sunt admise”, se menţionează în hotărârea instanţei de arbitraj.