Iniţiativa România a depus plângere penală după ce a aflat „necunoscute până astăzi“ despre adoptarea OUG 13

Mişcarea civică „Iniţiativa România” (IR) anunţă că a sesizat Parchetul General în legătură cu „posibila comitere a infracţiunii de conflict de interese de către Liviu Dragnea”. Organizaţia îşi întemeiază demersul pe „noi detalii, necunoscute până astăzi” legate de circumstanţele redactării şi adoptării OUG 13, detalii care ar contura un modus operandi.

Mişcarea civică Iniţiativa România a sesizat astăzi, 12 noiembrie 2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind un posibil conflict de interese penal în cazul delegării de către domnul Liviu Dragnea a atribuţiilor de Preşedinte al Camerei Deputaţilor către domnul Florin Iordache şi sesizării de către acesta a Curţii Constituţionale în legătură cu revizuirea sentinţelor sau eliminării din dosare penale a unor probelor, sub pretextul existenţei unor protocoale de colaborare între parchete şi SRI”, anunţă IR.

Organizaţia mai susţine că „aspectele sesizate trebuie clarificate instituţional, guvernarea netransparentă, prin interpuşi, devenind un modus operandi prin care inculpaţi sau infractori au ajuns să conducă România şi să subordoneze instituţiile statului în folos personal, mai ales de natură penală”.

IR aminteşte că pe 8 octombrie 2018, „conştient de conflictul de interese în care s-ar putea afla în acest caz”, Liviu Dragnea şi-a delegat pentru o singură zi atribuţiile de preşedinte al Camerei Deputaţilor deputatului PSD Florin Iordache, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial şi semnată de Liviu Dragnea. În aceeaşi zi, după delegarea atribuţiilor de preşedinte al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache a sesizat Curtea Constituţională a României, cerând CCR ca inculpaţii care au fost „lezaţi” de protocoalele dintre parchete şi SRI să-şi poată obţine „recunoaşterea drepturilor încălcate şi remedia vătămările produse”. Solicitarea a fost făcută în sesizarea trimisă la CCR în numele Camerei Deputaţilor, în care cere să se constate existenţa unui conflict între Ministerul Public si Parlament, legat de protocoalele SRI-Parchetul General din anii 2009 şi 2016.

„Astfel,

1) având în vedere folosul personal al domnului Liviu Dragnea care derivă din sesizarea CCR, anume evitarea sau eliminarea răspunderii penale în cele 3 dosare penale în care a fost inculpat;

2) constatând că folosul nu este doar presupus, ci asumat în mod public, atât prin declaraţii, cât şi prin faptele care au precedat delegarea de atribuţii şi sesizarea Curţii Constituţionale (cererea adresată ICCJ de revizuire a sentinţei în dosarul referendumul, sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru acelaşi motiv, sprijinul public pentru adoptarea unei OUG pentru revizuirea sentinţelor, cât şi iniţierea în Parlament a unui proiect de lege pentru revizuire de sentinţe, anulare de probe şi despăgubiri sau susţinerea publică a sesizării CCR);

3) presupunând în mod rezonabil că sesizarea trimisă la CCR, care are 30 de pagini, a fost scrisă anterior de către Preşedintele Camerei Deputaţilor, prin aparatul său de lucru, având în vedere că delegarea de atribuţii şi sesizarea Curţii au fost făcute în aceeaşi zi;

Iniţiativa România consideră că delegarea de atribuţii în ziua sesizării este doar o modalitate de a masca conflictul de interese în care se află domnul Liviu Dragnea”, argumentează IR.

Organizaţia mai susţine că tot despre comiterea infracţiunii de conflict de interese prin interpuşi, ar fi fost vorba şi când Guvernul Grindeanu a redactat şi aprobat OUG 13, modul de operare presupunând „amendamente şi instrucţiuni primite în plic de la inculpaţi care doresc să evite răspunderea penală şi punerea lor imediată în practică de către instituţii ale statului subordonate unor interese penale, nu interesului public”.

IR prezintă „noi detalii, necunoscute până astăzi” privind redactarea ordonanţelor de urgenţă de modificare a codurilor penale din 18 ianuarie (două ordonanţe care nu au mai fost adoptate ca urmare a participării Preşedintelui României la şedinţa de Guvern), respectiv 31 ianuarie (celebra OUG 13). Organizaţia precizează că detaliile au ajuns în posesia IR prin ordonanţa de clasare a cauzei din 18 octombrie 2018.

„Pe 16 ianuarie 2017, ministrul Florin Iordache convoacă o şedinţă cu şefa de cabinet Corina Draşoveanu şi secretarii de stat Gabriela Scutea, Constantin Sima, Oana Schmidt-Hăineală şi Mariana Moţ. Ministrul Florin Iordache le prezintă un document de 11 pagini intitulat «Abrogare, modificare, completare articole din CP, CPP, Legea nr. 96/2006 şi Legea nr. 78/2000». Principalele modificări propuse în document vizau:

a) dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu;

b) dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu;

c) modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de conflict de interese;

d) modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de corupţie: darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă;

e) modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau şi modificări ale modului de sesizare denunţul şi plângerea.

Ministrul a spus că va iniţia în baza acestui document două ordonanţe de urgenţă, una pentru modificarea codurilor penale şi una pentru graţiere, şi a precizat explicit că proiectele de ordonanţă de urgenţă trebuie să fie adoptate pe data de 18 ianuarie. Secretarul de stat Gabriela Scutea şi directoarea DEAN s-au opus demersului. Ca urmare a discuţiilor în contradictoriu, se renunţă la dezincriminarea integrală a abuzului în serviciu şi se propune un prag valoric de 200.000 de lei. Procurorii remarcă că propunerea pragului a venit fie de la ministru, fie de la secretarul de stat Oana Schmidt-Hăineală, nefiind informaţii certe în acest sens.

În cercetarea provenienţei documentului, procurorii au stabilit că:

1. Documentul amintit, care a stat la baza celor două ordonanţe propuse spre adoptare pe 18 ianuarie şi apoi la baza OUG 13, a fost întocmit duminică, 15 ianuarie, între orele 10.00 şi 14.00 la cancelaria Preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea (primul termen în dosarul angajărilor fictive fusese stabilit pentru 31 ianuarie);

2. Persoanele care au redactat documentul sau pe calculatoarele cărora au fost redactate documentele sunt Spiridon Anca Mihaela, Director general la Cancelaria Preşedintelui Camerei Deputaţilor, şi Trufaşu Elena Isabella, consilier parlamentar la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor.

Acest document redactat pe 15 ianuarie a ajuns imediat în posesia ministrului Florin Iordache, iar pe 16 ianuarie acesta deja a început redactarea ordonanţelor de urgenţă din 18 ianuarie, respectiv 31 ianuarie, conform celor scrise în documentul redactat la cancelaria lui Liviu Dragnea.

După ce pe 18 ianuarie se renunţă la adoptarea celor două ordonanţe de urgenţă ca urmare a prezenţei preşedintelui la şedinţa de Guvern, şi care au şi fost obiectul sesizării penale depuse de colegi de la Iniţiativa România, au început demersurile pentru redactarea şi adoptarea ordonanţei cunoscute sub numele de OUG 13. 

Detaliile privind aceste demersuri sunt parţial cunoscute încă de atunci, ca urmare a primelor investigaţii ale procurorilor DNA din februarie 2017: a) lipsa avizelor de la CSM sau MAE, b) refuzul iniţial al Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul de a aviza pozitiv OUG 13, c) tensiunile în Guvern cu privire la acest fapt, d) emiterea în cele din urmă a unui aviz pozitiv de către MRP, e) distrugerea primului aviz negativ în interiorul Ministerului Justiţiei care a fost trimis prin fax, precum şi f) sustragerea documentului original tot din interiorul Ministerului Justiţiei, g) falsificarea unor menţiuni în condica de predare-primire la cabinetul ministrului Justiţiei sau h) plăsmuirea unor alte documente care să justifice falsurile din condică.

Astfel, urmărirea penală privind redactarea celor 3 ordonanţe şi adoptarea OUG 13 s-a făcut sub aspectul săvârşirii a 6 infracţiuni:

1. Favorizarea făptuitorului (art. 269 alin 1 Cod penal);

2. Prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister (art.8 alin 1 lit. B din Legea 115/1999);

3. Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (art. 13 din Legea nr. 78/2000);

4. Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al. 1 şi 2 Cod penal);

5. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 Cod penal);

6. Fals intelectual (art. 321 Cod penal).

În legătură cu fapta prevăzută la art. 13 din Legea 78/2000 nu au existat date certe, procurorii DNA clasând cauza care avea ca obiect această infracţiune. Toate celelalte 5 infracţiuni, însă, trebuiau investigate mai departe de către Parchetul General, prin declinarea dosarului de la DNA. Pe 27.02.2017, însă, Curtea Constituţională decide, prin Decizia 68, că circumstanţele redactării sau adoptării unor acte normative nu pot fi investigate de procurori, dezincriminând de facto orice infracţiuni care s-au comis sau se pot comite pe viitor în procesul de elaborare a unor acte normative. Subliniem din nou că sesizarea penală având ca obiect cele 3 ordonanţe nu viza oportunitatea adoptării acestora, ci ilegalităţile comise în procesul de redactare şi adoptare, aşa cum de altfel confirmă faptele descoperite de procurori”, arată IR.

„Iniţiativa România consideră că faptele din 8 octombrie 2018, ca şi cele din ianuarie 2017, evidenţiază acelaşi modus operandi, pe care îl vedem şi în cazul sesizării privind completurile de 5, făcută de doamna prim-ministru Viorica Dăncilă extrem de oportun pentru inculpaţii judecaţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cu puţin timp înaintea noului termen de judecată în dosarul domnului Dragnea. Folosind instituţiile statului prin interpuşi, preşedintele Camerei Deputaţilor pune în mişcare de aproape doi ani mecanisme instituţionale şi de legiferare care au un singur scop: eliminarea răspunderii penale a domnului Liviu Dragnea în dosarele în care a fost condamnat sau inculpat”.