IAR-Braşov şi compania israeliană IAI vor să producă drone înarmate pentru Armata Română VIDEO

FOTO Israel Aerospace Industries

Israel Aerospace Industries (IAI) a semnat un acord de cooperare cu compania română IAR-Brasov pentru producţia de aeronave fără pilot (UAV) de tip Tactical Heron, propuse de cele două companii pentru înzestrarea Armatei Române.

Mai mult, IAI va înfiinţa în România o academie pentru formarea operatorilor şi a tehnicienilor pentru sistemele UAV. Astfel, de la construcţia şi asamblarea componentelor, până la pregătirea personalului, modernizarea şi întreţinerea aeronavelor, inginerii şi experţii români vor conduce procesul de dezvoltare a UAV-urilor, se arată în comunicatul dat publicităţii de IAI.

Sistemul Tactical Heron (T-Heron) este echipat cu cele mai noi tehnologii şi modernizări şi este bazat pe experienţa de peste 40 de ani a IAI în dezvoltarea familiei Heron şi a celor 1,900,000 ore de zbor operativ, afirmă producătorul. Este rezistent la condiţii meteo extreme şi poate atinge o altitudine maximă de 7.300 m şi o viteză de 120 de noduri (222 km/h). Drona poate transporta o sarcină utilă de 180 de kilograme şi poate fi echipat pentru derularea mai multor misiuni în acelaşi timp. Trebuie spus că dronele Tactical Heron dispun de decolare, aterizare şi control de la distanţă complet automatizate, eliminând necesitatea suportului sistemelor de la sol.

Sisteme aeriene fără pilot din familia IAI Heron sunt utilizate de forţele armate din mai multe state, precum Israel, Turcia, Grecia, SUA, Franţa şi Germania, dar şi de către Agenţia europeană pentru poliţie de frontieră şi gardă de coastă (Frontex). Germania intenţionează să înlocuiască dronele Heron 1 cu o versiunea mai avansată numită Eitan (Heron TP).

Licitaţia MApN

Reamintim că MApN a demarat, cu ceva timp în urmă, programul pentru dotarea cu drone tactice prin care vor fi achiziţionate cu aproximativ 300 de milioane de euro până la 7 sisteme în variantă terestră şi navală

În primul rând, militarii cer sisteme de aeronave fără pilot performante, pentru care producţia de componente să se facă pe teritoriul României, iar integrarea, testarea şi mentenanţa pe durata ciclului de viaţă să se realizeze la operatori economici din industria naţională de apărare „astfel încât în situaţii de criză şi război să nu fie necesară executarea acestor operaţiuni în afara teritoriului naţional”. În plus, având în vedere importanţa strategică a programului de dotare cu drone înarmate, la procedura de achiziţie vor avea acces doar operatorii economici care au acces la informaţii „NATO Restricted”.

Autonomia şi precizia muniţiei 

De precizat că MApN doreşte sisteme aeriene fără pilot în două variante: terestră şi navală. Atât la varianta navală, cât şi la cea terestră, în cadrul procedurii de atribuire a contractului, procentajul cel mai mare din punctaj, 60%, este preţul unitar al unui sistem, lucru care va pune presiune pe principalii competitori. 

Pe de altă parte, conform documentului guvernamental, vor mai puncta şi „raza de acţiune în toate configuraţiile de echipare, inclusiv cu sistem de armament”, „autonomia de zbor”, „bătaia maximă eficace a muniţiei (distanţa operaţională) când muniţia aer-sol este lansată de la o altitudine de 4.572 m” sau „precizia muniţiei”. În fine, un cuvânt greu de spus îl va avea şi costul de operare şi mentenanţă pe ciclul de viaţă al sistemului care se va calcula pentru o perioadă de 15 ani.