Graţierea: între soluţie pentru închisorile supraaglomerate şi salvarea condamnaţilor penal

Guvernul trebuie să rezolve calitatea condiţiilor din penitenciare şi să realoce fonduri pentru îmbunătăţirea acestora. Acordarea de beneficii nejustificate pentru infractori nu rezolvă problema închisorilor supraaglomerate. Este ultimul mesaj al sindicaliştilor din Administraţia de Penitenciare.

„Deloc surprinzător, daca aplicăm exact aceleaşi "standarde europene" folosite recent de către legiuitor pentru a evalua calitatea locurilor de detenţie constatăm că românul liber trăieşte în condiţii cel puţin la fel de improprii, fără ca acest lucru să pară  a fi la fel de important pentru Parlament şi Guvern”, atrag atenţia sindicaliştii.

„Destui români trăiesc în locuinţe care nu asigură cel puţin 4mp pentru fiecare membru al familiei, nu-şi permit amenajarea unor spaţii igienico - sanitare adecvate, rabdă de frig în propria casă şi au inflitraţii, igrasie ori mucegai. Parlamentul n-a găsit de cuviinţă să compenseze viaţa în aceste condiţii. Situaţia din penitenciare a devenit importantă doar după ce politicieni şi afacerişti au fost condamnaţi, deşi starea de fapt era cunoscută, iar CEDO a avertizat încă din 2011 că urmează o decizie pilot. Din păcate,  justiţia nu poate condamna şi la sărăcie pentru ca Parlamentul să considere rezolvarea acestei probleme ca fiind o urgenţă”, mai subliniază aceştia.

Indicele de ocupare al închisorilor: 145%

România trebuie să prezinte un plan de rezolvare a situaţiei închisorilor supraaglomerate în maximum 6 luni, a avertizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la sfârşitul lunii aprilie. Indicele de ocupare al închisorilor din România este de 145%, existând  27.559 de persoane custodiate, raportat la 18.985 de locuri de cazare. Dintre aceştia, 1.625 de deţinuţi au pedepse de până la cinci de închisoare inclusiv, 856 au împlinit 60 de ani, 26 de deţinuţi suferă de boli incurabile în fază terminală şi 14 femei sunt însărcinate, potrivit datelor Administraţiei  Naţionale a Penitenciarelor.

Dacă actuala guvernare propune graţierea ca soluţie, sindicatele din penitenciare sunt de altă părere. „Dintre cei 1032 de potenţiali beneficiari (433 ar ieşi din închisoare, 589 ar beneficia de o reducere cu trei ani a pedepselor, nouă minori şi o persoană de peste 70 de ani), 70%  se vor întoarce în primul an, cu mult înainte că un corp de clădire să fie reparat, spun aceştia, care acuză că nu se vor mai întoarce probabil oameni politici şi de afaceri cu probleme penale care promovează intens această măsură".

Sindicaliştii acuză guvernul că „Graţierea unui număr mediu de 9 de deţinuţi/penitenciar nu are absolut niciun efect asupra îmbunătăţirii condiţiilor din penitenciare în măsură în care  Guvernul nu a făcut absolut nimic pentru a rezolva în mod direct această problemă. Nicio lucrare majoră de modernizare nu a fost demarată".

În fiecare lună, în mod natural, se eliberează un număr de peste 900 de deţinuţi, de regulă condiţionat. Un număr aproape egal intră în penitenciar în fiecare lună, în creştere fiind numărul deţinuţilor repatriaţi din ţările Uniunii Europene (70 - 80/lună).

„433 de potenţial graţiaţi nu descongestionează penitenciarele“

Pe de altă parte, APADOR CH, organizaţie ce militează pentru drepturile omului, susţinea că  „graţierea nu este o soluţie pentru a rezolva problema supra-aglomerării din penitenciare''.  Motivul, spun reprezentanţii organizaţiei, este simplu:  închisorile din România se vor umple din nou în câteva luni, iar asta pentru că cei mai mulţi dintre deţinuţii graţiaţi recidivează.

„Pericolul este mare pentru că printre cei care pot primi clemenţa sunt criminali şi violatori dar şi politicieni şi oameni de afaceri condamnati pentru acte grave de corupţie. Ministrul Justiţiei vrea să îi graţieze nu doar pe cei condamnaţi la cel mult 5 ani de închisoare, dar şi parţial pe toţi cei care au împlinit 60 de ani şi sunt în închisori pentru orice tip de infracţiune. Astfel, vor fi graţiate parţial, cu jumătate din durata sentinţei infracţiuni de omor, trădare, spionaj, viol, violenţă domestică şi este o problemă foarte mare. Şi mai sunt probleme. De exemplu, nu se impune recuperarea prejudiciului în termen de un an, cum se întampla la graţierea pentru pedepsele de până în cinci ani.", declara în iarnă, Nicoleta Andreescu, director APADOR CH.

Închisorile supraaglomerate „rezistă“ de zeci de ani

Sindicaliştii din penitenciare protestează de ani de zile faţă de condiţiile proaste din închisori. În octombrie 2010, aceştia au manifestat împotriva  condiţiilor proaste de muncă şi faţă de neplata orelor suplimentare. Ei acuzau Guvernul, condus atunci de Emil Boc, că nu face nimic pentru a pregăti momentul în care sistemul penitenciar ar fi urmat să primească „13.000 de deţinuţi români, aflaţi în prezent în ţările europene". 

Doar un an mai târziu, a venit şi prima condamnare de la CEDO pentru încălcarea articolului 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care prevede că  „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante“. Pentru încălcarea acestui articol România a fost condamnată de 26 de ori în 2011, de 37 de ori în 2012, de 33 de ori în 2013 şi de 34 de ori în 2014, arată pressone.

Asta,  în condiţiile în care din 2001 nu s-a mai construit niciun penitenciar. Atunci a fost dat în folosinţă cel din Arad (început în 1994).

Plenul Senatului a decis luni, cu majoritate de voturi, retrimiterea la Comisia juridică a proiectului Legii graţierii pentru ca acesta să fie adoptat în forma trimisă Parlamentului de Guvern pe 31 ianuarie.

Comisia juridică a Senatului adoptase, luni, cu majoritate de voturi, raportul de admitere al Legii graţierii, potrivit căruia ar fi urmat să iasă din închisoare, în termen de 48 de ore de la intrarea în vigoare a legii, 453 de persoane, în vreme ce alţi 589 de condamnaţi ar fi beneficiat de o reducere cu trei ani a pedepsei.  Persoanele condamnate pentru fapte de corupţie, abuz în serviciu sau conflict de interese erau exceptate de la a fi graţiate.

„Eu cred că Comisia juridică de la Senat a încurcat destul de mult această lege, că cea mai bună variantă pentru moment este ca legea să plece din Senat aşa cum a venit de la Guvern, pentru că s-a schimbat de foarte multe ori acolo şi eu sunt foarte nemulţumit ”, declara Liviu Dragnea la începutul săptămânii.