Generalul Iulian Gherghe, iertat de închisoare pe motive de vârstă, educaţie, distincţii şi caracterizări de la vecini. Cum motivează sentinţa judecătorii ÎCCJ

Fostul Director adjunct al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, generalul Iulian Gherghe, condamnat pe 7 decembrie de către judecătorii Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 1 ani şi 5 luni de închisoare cu suspendare, a beneficiat de clemenţa instanţei ca urmare a vârstei, educaţiei, titlurilor şi distincţiilor primite în carieră, potrivit motivării instanţei.

Iulian Gherghe a fost acuzat de delapidarea unei sume de aproximativ 180.000 de dolari din fondul Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), bani folosiţi ulterior pentru achiziţia unei case în comuna Corbeanca, judeţul Ilfov.

Potrivit judecătorilor, în urmărirea obiectivului său infracţional Gherghe ar fi folosit ştampila unităţii şi ar fi contrafăcut semnătura comandatului Hăpău, fapt deloc de natură a diminua periculozitatea socială a inculpatului, aspectul fiind, totuşi, în acelaşi timp, considerat de către Înalta Curte drept o ”speculare a breşelor de securitate din cadrul instituţiei”.

”În ceea ce priveşte cuantumul pedepselor aplicate (...) Înalta Curte constată că prima instanţă a realizat o corectă individualizare a acestora, şi că, deşi orientate către minimul prevăzut de lege, ele sunt în concordanţă cu criteriile prevăzute de art. 74 din Codul Penal”, se arată în motivarea Înaltei Curţi, cu referire la articolul normativ ce reglementează individualizarea pedepsei în funcţie de modul de comitere a infracţiunii, de pericolul social al faptei, de gravitatea rezultatului, de conduita ulterioară comiterii faptei şi de alte repere precum nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

”Totodată, s-au avut în vedere circumstanţele personale ale inculpatului (este instruit şi integrat în societate, fiind căsătorit, având un copil major), conduita avută anterior (inculpatul se află la primul impact cu legea penală) şi ulterior comiterii faptei (acesta a recunoscut şi regretat faptele comise, a reparat integral prejudiciul cauzat prin săvârşirea faptelor), precum şi posibilităţile sale de îndreptare (acesta dispunând de resorturi interioare suficiente pentru corectarea comportamentului său)”, menţionează judecătorii ÎCCJ.

Referitor la instruirea inculpatului, Înalta Curte reţine şi enumeră atât instituţiile de educaţie pe care le-a absolvit generalul Iulian Gherghe cât şi misiunile externe executate de acesta, în cadrul Grupului de observatori militari, Etiopia-Eritreea şi în cadrul Detaşamentului Special Afganistan.

De asemenea, documentul invocă şi enumeră toate cele 14 titluri şi distincţiile primite de inculpat în cariera sa: Semnul Onorific în Serviciul Armatei pentru ofiţeri pentru XV ani de activitate; Insigna "Participant la misiuni în străinătate" cu simbol pentru a doua misiune; Semnul Onorific în Serviciul Patriei pentru ofiţeri pentru XX ani de activitate; Semnul Onorific în Serviciul Patriei pentru ofiţeri pentru XXV ani de activitate; Emblema "Onoarea Armatei României", cu însemn de pace; Non Article 5 NATO Medal; Titlul Onorific de "Veteran"; Emblema de Onoare a Informaţiilor pentru Apărare; Ordinul "Virtutea Militară" în grad de "cavaler" cu însemn pentru militari; Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării; Emblema de Onoare a Medicinei Militare; Emblema de Onoare a Comandamentului Forţelor întrunite; Calitate de Veteran din teatrele de operaţii; Emblema de Onoare a Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului.

”Înalta Curte apreciază că în mod corect instanţa de fond a procedat la individualizarea cuantumului pedepselor, orientându-le către minimul prevăzut de lege”, spune motivarea ÎCCJ, invocând  datele privind persoana inculpatului, posibilitatea reeducării acestuia prin prisma scopului pedepsei, dar şi ”numeroarele caracterizări depuse de inculpat la dosar, date de colegi de la Şcoala Militară, colegi de serviciu, prieteni de familie şi vecini”.