Gafa afaceristului care avea o fabrică clandestină de alcool: dat de gol de achiziţiile mari de granule de plastic folosite la fabricarea sticlelor PET

Un contrversat afacerist buzoian care făcea afaceri cu produse alcoolice şi vin a fost dat de gol că avea o linie clandestină de fabricat stcle PET-uri după ce a făcut achiziţii mari de granule de plastic. Într-un caz aproape similar, un alt afacerist a atras atenţia procurorilor DIICOT că produce alcool contrafăcut prin facturile mari la gaze.

Detalii inedite apar în dosarul în care afaceristul Dorin Marinescu, zis „Piticu”, a fost trimis în judecată pentru 25 de fapte, între care săvârşire, iniţiere şi constituirea unui grup infracţional organizat, împiedicarea organelor de control financiar de a intra în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, în scopul efectuării verificărilor financiare.

Acuzaţiile: procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Buzău susţin că, începând cu anul 2012 si până în luna iunie 2015, omul de afaceri Dorin Marinescu, zis Piticu, care a administrat si controlat trei societati comerciale cu sediul în municipiul Buzău, având ca obiect de activitate producerea de alcool etilic, precum si producerea si comercializarea de băuturi alcoolice, a iniţiat şi constituit împreună cu trei angajaţi, însărcinaţi cu ţinerea evidenţei contabile şi cu activităţi de gestionare a firmelor, un grup infractional.
 
Prin această reţea, Marinescu a urmărit sustragerea de la plata obligatiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile, neevidenţierea tuturor veniturilor rezultate din vânzarea de vin alb, roşu şi băuturi intermediare, unele dintre acestea fiind calificate în mod nereal ca vin, întrucât aveau în componenţă alcool etilic – ca materie primă accizabilă.

Reţeua lui "Piticu'"

În esenţă, ancheta a vizat producerea şi comercializarea de produse alcoolice şi vin care nu au fost impozitate. Procurorii DIICOT susţin că prejudiciul cauzat prin evaziune fiscală se ridică la peste 6 milioane de lei prin infracţiunea de evaziune fiscal, la peste 7, 2 milioane de lei prin infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în timp ce suma de 1,57 de milioane de lei a cărei origine este, de asemenea, ilicită, a fost ascunsă prin infracţiunea de spălare de bani.

Practic, gruparea condusă de Dorin Marinescu ar fi cumpărat de la fermierii locali o parte din materiile prime necesare: porumb şi struguri. Evidenţa acestora era ţinută cu ajutorul unei evidenţe contabile paralele. Concomitent a fost desfăşurată o activitate clandestină de producere de ambalaje tip PET -plastic folosit pe scară largă pentru ambalaje, cu denumirea ştiinţifiă Polyethylenterephthala, în care a fost îmbuteliat şi vândut vinul produs.

Utilajele de fabricat PET-uri, importate din China

În concret, Marinescu  ar fi a importat din China 3 instalaţii de fabricat PET-uri cu matriţe aferente, pe care le-a pus în funcţiune în cursul lunii iulie 2010, la firma Continental Servimpex SRL Buzău. Utilajele în sine şi linia de producţie precum şi PET-urile rezultate nu au fost înregistrate în evidenţele contabile ale societăţii vizate, întrucât, aşa cum s-a arătat, producerea PET-urilor s-a desfăşurat în condiţii de clandestinitate, prin utilizarea în procesul de producţie a peste 110 tone de granule PET, aprovizionate, o parte prin documente de livrare întocmite în fals, menite să ascundă adevărata natură şi provenienţă a dreptului de proprietate asupra materiilor prime utilizate în procesul de producţie.

În 2012-2013, firma a achiziţionarea în cursul anilor 2012 – 2013 a unei cantităţi foarte mari de granule pentru confecţionat PET-uri de la societate din Bucureşti, prin documente de livrare neconforme (potrivit constatărilor organelor de control financiar – fiscale, cantitatea de granule PET aprovizionată pe perioada de referinţă a fost de 143.975 kg, ceea ce trădează intenţia evidentă de a produce sticle tip PET prin folosirea instalaţiilor de confecţionat sticle tip PET.

Inspectorii Fiscului, ameninţaţi

Acest lucru a atras atenţia inspectorilor Fiscului, care au verificat la faţa locului utilajele şi au descoprit că instalaţiile de fabricat PET-uri. Acestea aveau urme evidente de folosire, sens în care în actele de control întocmite se face referire la existenţa unor instrucţiuni de folosire, manipulare şi închidere a instalaţiilor lipite pe utilaje. Ulterior a urmat plângerea la DIICOT.

Potrivit dosarului, aflat pe rolul Tribunalului Buzău, Dorin Marinescu, zis „Piticu”, nu ar fi pus în 2015 la dispoziţia inspectorilor actele mai multor societăţi verificate. În această situaţie, unul dintre inspector a aîncercat să-i explice care sunt consecinţele la care se expune prin nepredarea documentelor de evidenţă contabilă solicitate. Detalii în articolul- Cum îi ameninţa un afacerist agramat pe inspectorii Fiscului: „M-am spriat duceţi-vă drculi cu toţii de ciripitori, ameninţo pe nevasta“.

Dat de gol de contorul de la gaze

Într-un caz aproape simila, afaceristul vrâncean Liviu Jitea, acuzat într-un dosar de evaziune fiscală cu alcool, a fost dat de gol de facture prea mare la gaze. El este acuzat de procurorii DIICOT că a păcălit Fiscul cu aproximativ 12 milioane de euro după ce a produs ilegal 1.443.420 de litri de litri de alcool dublu rafinat.

Liviu Jitea  este acuzat de procurorii DIICOT de mai multe infarcţiuni, cea mai gravă fiind cea de constituire a unui grup infracţional organizat. Cea mai ruşinoasă acuzaţie este cea de furt calificat, după ce Liviu Jîtea şi-a pus subalternii „să umble" la contorul de gaze naturale. Ţeapa dată societăţii Distrigaz, prin furtul de combustibil, este 2,7 milioane de lei. Dosarul milionarului este pe rolul Tribunalului Galaţi.

Anchetatorii au descoperit că acesta ordonase oamenilor săi de încredere să modifice instalaţia de la fabrica sa de spirtoase, Trust LF Trade din Focşani, astfel încât hectolitrii de alcool ajungeau direct în spaţiile de depozitare şi nu prin contorul fiscal. Conductele cu alcool ajungeau la societatea învecinată, Vranlact Focşani, o fabrică de lapte controlată de Liviu Jîtea. Alcoolul era încărcat în butoaie uriaşe de 1.000 de litri care erau încărcate în autoutilitare cu însemnele fabricii de lapte. Astfel, banalele maşini cu lapte nu erau controlate de inspectorii de la Fisc sau de poliţişti. În cazul transporturilor importante, uneori utilitarele aveau antemergători care trebuiau să semnalizeze controalele.

Femeile din reţea

Alături de milionar, DIICOT a trimis în judecată în acest dosar alţi 19 angajaţi şi parteneri de afaceri. Oamenii de încredere ai lui Liviu Jîtea erau directorul Trust LF Trade, Raluca Milea, şi adminsitratorul Mona Florenţa Ionescu. Cele două femei aveau o evidenţă paralelă pentru tot alcoolul produs ilegal şi doar ele ţineau legătura cu milionarul. Achiziţionau "la negru" tone de cereale, porumb şi grâu şi organizau reţeaua: mecanici pentru instalaţii, şefi de depozit, specialişti în distilerie, şoferi etc. Valorificarea, tot "la negru", a alcoolului se făcea exclusiv către persoane agreate, iar în medie preţul era de 10 lei pe litru de alcool. Informat de raziile Poliţiei Atunci când şoferii erau prinşi cu alcool fără acte, aceştia scăpau doar cu amendă.

Într-o interceptare, Leontin Ciubotaru îi povestea Ralucăi Milea ce i-au spus inspectorii. "Na! Şi ăsta a zis că-s ăştia trei de la Galaţi care au zis, zice: Îţi dăm o amendă, atâta, şi cu asta basta! De o sută de milioane şi nu te băgăm în tribunal!. Să vedem cum ies probele la vama de la unde o duc ei… de la laboratoru' vămii!", povestea şoferul. Jîtea a fost interceptat atunci când încerca să ia legătura cu subprefectul Vrancei pentru a nu-i face dosar penal şoferului. De asemenea, el ştia de fiecare dată când se făceau controale la firma sa. "Mâine dimineaţă pe la... şase, aşa, cică avem şedinţă la... birou. Ăăă... Că are ea... pă toată zona, aici! Nu există probleme, nu?", o întreba Jîtea pe Raluca Milea.

Bachus, contrabandistul executat de comunişti

Procesul gestionarului Gheorghe Ştefănescu, zis "nea Gică", este cel mai cunoscut caz de contrabandă cu alcool din România. Pe scurt, Ştefănescu achiziţiona vinuri de calitate inferioară din podgorii din Coteşti şi le aducea în Bucureşti cu camionul. În depozitul său de vinuri de pe Calea Griviţei, la intersecţia cu Şoseaua Nicolae Titulescu, el le punea arome şi le vindea în Capitală ca vin superior. Miliţia a descoperit că Ştefănescu amesteca rachiul de drojdie de 30 de grade cu ţuica de prună de 24 de grade, la care adăuga diferite cantităţi de apă, vânzând amestecul sub denumirea de "ţuică de prună".

Cazul său a fost mediatizat de propaganda comunistă, iar Ştefănescu a fost prezentat ca "Mafiotul anilor `70". El a fost arestat pe 8 august 1978, iar în urma percheziţiei efectuate la domiciliul său i s-a găsit, pe lângă cele peste 19 kilograme de bijuterii din aur şi pietre preţioase, şi suma de un milion de lei, care era ascunsă întrun perete fals de pe balcon. Din reţea mai făceau parte directori de IAS-uri şi de întreprinderi producătoare de alcool, negustori, procurori, judecători, avocaţi şi câţiva miliţieni. În 1980, Ştefănescu a fost condamnat la moarte, iar averea i-a fost confiscată. A fost executat pe 4 decembrie 1981. În 1984, apare filmul de succes "Secretul lui Bachus", care prezenta povestea lui Gheorghe Ştefănescu. Rolul gestionarului a fost jucat de Ştefan Mihăilescu Brăila, zis "Bumbescu" sau "nea Bachus".