„Frăţia Parlamentarilor“ a relansat operaţiunea „Savanţii închisorilor”

Social-democraţii şi liberalii şi-au dat mâna pentru a modifica radical sensul Ordonanţei de Guvern privind „savanţii închisorilor“. Astfel, în loc de 20 de zile reducere a pedepsei indiferent de numărul cărţilor scrise în închisoare, cât prevedea Ordonanţa, senatorii au aprobat un amendament care prevede o reducere a pedepsei de 20 de zile pentru fiecare carte.

„Savanţii închisorilor“ primesc ajutor din Parlament. Divergenţele politice nu i-au împiedicat pe senatori, fie că au fost de la PSD, PNL sau UDMR, să voteze în bloc un amendament la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 24/2016 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Concret, Comisia juridică a Senatului a strecurat un amendament care stabileşte că persoanele private de libertate primesc o reducere a pedepsei de 20 de zile pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie faţă de reducerea de 20 de zile indiferent de numărul cărţilor scrise în închisoare, aşa cum a decis Guvernul. Amendamentul fusese propus, iniţial, de Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, din care fac parte şase senatori PSD, patru senatori PNL şi unul de la UDMR. Şi aici consensul a fost total.

„Iadul este pavat cu intenţii bune”

Specialiştii susţin că modificarea Ordonanţei de Guvern, fără doar şi poate, aduce avantaje importante pentru deţinuţii-scriitori, dar numai pentru adevăraţii savanţi. O revenire la situaţia anterioară, când sute de deţinuţi au profitat de lacunele legii, reuşind să-şi reducă pedepsele, este practic imposibilă. 

„Ordonanţa presupune şi o nouă metodologie. Să ceri o aprobare de la directorul închisorii, să ai un program de studiu aprobat, să ai o conduită fără abateri. Pe de altă parte, s-a instituit un mecanism de verificare a caracterului ştiinţific. Tehnic, dacă ar trebui să ne raportăm la nişte oameni care să lucreze cu bună credinţă, modificarea făcută la Senat nu ar putea să aibă ca efect reîntoarcerea la ceea ce a fost înainte. Fără îndoială, persoanele care au formaţie academică ar putea să scrie lucrări ştiinţifice. Cu siguranţă oameni ca Borcea, Becali sau Copos nu ar mai putea să scrie. Situaţia îi va favoriza doar pe cei care într-adevăr au capacitatea de a scrie. Ceea ce din punct de vedere al scopului pedepsei penale nu ar fi o încălcare“, a explicat, pentru „Adevărul“, avocatul Daniel Fenechiu.

Acesta avertizează însă că legea ar mai putea suferi modificări, ceea ce nu ar fi de dorit. „Iadul este pavat cu intenţii bune. Este posibil ca asta să nu fie singura modificare. Să nu uităm că for decizional este Camera Deputaţilor. Dacă se mai bagă un amendament acolo şi se schimbă procedura ne putem întoarce la ce a fost. Dar dacă se menţin cerinţele din Ordonanţă, este practic imposibil ca oricine să scrie lucrări ştiinţifice“, a conchis Daniel Fenechiu.
Şi analistul politic Adrian Zăbavă este de părere că Ordonanţa de Guvern pierde din sensul dorit de iniţiatori. Acesta a remarcat consensul politicienilor, aparent pe poziţii diferite, la votarea amendamentului.

„S-ar putea spune că se întorc «savanţii închisorilor». E clar că Ordonanţa de Guvern pierde din sensul dorit de iniţiatori. Surprinzător este votul în unanimitate, mai ales în contextul agendei publice în momentul de faţă, cu două luni înainte de alegerile parlamentare. Nu înţeleg de ce parlamentarii PNL au votat alături de PSD, mai ales că liberalii au avut marţi, în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, o atitudine total opusă, când au ieşit din sală la dezbaterea moţiunii simple privindu-l pe ministrul Justiţiei, Raluca Prună. De altfel, Raluca Prună este iniţiatoarea acestei Ordonanţe de Guvern. Miza politică a acestui vot este insignifiantă”, explică Zăbavă.

Analistul nu consideră însă că modificările aduse actului normativ ar putea schimba prea mult situaţia. „Modificările aduse ordoanţei nu vor avea prea multe consecinţe. E greu de crezut că se va mai repeta situaţia când sute de deţinuţi s-au grăbit să scrie cărţi pentru a-şi reduce pedepsele. Presiunea publică în acest caz este foarte mare“, a mai spus analistul.

Bulai: Problema este la cine validează

La rândul lui, sociologul Alfred Bulai crede că autorii de lucrări ştiinţifice trebuie răsplătiţi pe măsură, aşa cum sunt recompensaţi şi deţinuţii care prestează muncă fizică. Important este însă cum sunt validate aceste lucrări, afirmă specialistul.

„Numai comuniştii considerau că doar muncitorii muncesc, nu şi intelectualii. Problema nu este la ce recompense primesc, ci la cine validează caracterul ştiinţific al cărţilor. Dacă scriu nişte prostii sau plagiate nu ar trebui să conteze. Dacă unul e tâmplar şi e recompensat pentru munca lui, la fel trebuie să se întâmple şi cu cei care prestează muncă intelectuală. Dar numai dacă e validată ca atare. Există mari gânditori care au scris în puşcărie. Wittgenstein a scris pe front cea mai importantă carte de filosofie a secolului XX, Principiile matematicii. Deci, se poate scrie şi din puşcărie“, afirmă Alfred Bulai. 

La rândul său, psihologul Mihai Copăceanu consideră că recompensarea „scriitorilor“ este bine venită, dar numai dacă se respectă criteriile de evaluare a lucrărilor prevăzute în actul normativ.
„Categoric este un avantaj pentru autorii de lucrări ştiinţifice sau invenţii aflaţi în închisoare. Cine va putea, va specula acest aspect, pentru că orice deţinut îşi doreşte să iasă mai repede din închisoare. Va apela la tot ce are la îndemână, fie că este vorba de muncă fizică sau de muncă intelectuală. Cel mai important este însă nu cu câte zile se scurtează pedeapsa pentru o lucrare, ci cine atestă caracterul ştiinţific al acesteia“, afirmă Copăceanu.

Psihologul se îndoieşte însă că în închisoare se poate face cercetare ştiiţifică şi propune înlocuirea termenului „ştiinţific“ cu unul mai larg, care să cuprindă şi alte genuri de activităţi intelectuale.

„Am îndoieli că cineva care nu are o formaţie academică va mai putea publica din închisoare lucrări ştiinţifice. De altfel, le putem numi altcumva, dar nu lucrări ştiinţifice. Să faci ştiinţă după gratii este puţin utopic. Deţinuţii pot redacta monografii, istorii, pot scrie poezie, dar mă îndoiesc că ar putea avea vreo legătură cu cercetarea ştiinţifică. Eu aş elimina cuvântul ştiinţific, putem înlocui cu lucrări de creaţie. Aici s-ar încadra orice, poate să fie literatură, poezie, memorii. Avem ca exemplu sfinţii închisorilor. Bartolomeu Anania şi-a scris în închisoare toată opera poetică, Nichifor Crainic şi alţii, mai mult sau mai puţin blamaţi. Este vorba de creaţie, dar nu de lucrare ştiinţifică. Ar fi un abuz de folosinţă a acestui termen. Sunt oameni de ştiinţă care au scris două lucrări toată viaţa lor şi au rămas celebri. La noi au fost deţinuţi care au scris o lucrare în 17 ore“, a spus psihologul.

Argumentele politicienilor

„Părinţii“ amendamentului şi-au apărat votul în Senat. „Eu nu spun că pentru o lucrare cu adevărat ştiinţifică se transpiră cu sânge, ceea ce se şi face, dar nici nu pot să cad în extrema ordonanţei să spun: 20 de zile pentru un profesor universitar care a stat cinci zile după gratii şi a scris cinci lucrări. Nu se poate. Este o nedreptate ce face ordonanţa. De aceea facem un compromis. După părerea mea e puţin, dar e părerea mea. Cel puţin 20 de zile pentru fiecare lucrare ştiinţifică“, a declarat Ioan Chelaru, membru al Comisiei juridice şi vicepreşedinte PSD al Senatului.

La rândul sau, preşedintele Comisiei juridice, liberalul Cătălin Boboc, a spus că nu este de acord că cineva care munceşte mai mult să primească tot 20 de lei, la fel că unul care a muncit mai puţin. „Cred că nici în cazul asta nu putem să-i uniformizăm pe toţi“, a susţinut Boboc.
Supus la vot, raportul de aprobare cu amendamentul propus de Comisia pentru drepturile omului a obţinut unanimitatea membrilor prezenţi.