Ei sunt magistraţii care vor judeca dosarele demnitarilor corupţi

Curtea Supremă a decis luni cine vor fi magistraţii care la anul vor face parte din completurile de cinci judecători ce vor soluţiona şi vor pronunţa decizii definitive în dosarele de corupţie care ajung la această instanţă.

Mai exact, preşedinta Curţii Supreme, Livia Stanciu, a tras la sorţi din patru boluri distincte numele magistraţilor care îi vor judeca în mod special pe aleşii acuzaţi de corupţie în materie civilă sau în materie penală.

Astfel, în urma acestei trageri, s-a stabilit ca titularii Completului Penal 1 să fie judecătorii Rodica Cosma, Mariana Ghena, Mădălina Alexandrescu şi Ştefan Pistol, iar preşedintele de compet va fi vicepreşedintele Înaltei Curţi, magistratul Ionuţ Matei.

Din Completul Penal 2 urmează să facă parte judecătorii Angela Dragne, Luciana Mera, Luminiţa Zglimbea şi Ioana Bogdan, iar preşedintele completului va fi Livia Stanciu, cea care conduce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, au fost traşi la sorţi şi magistraţii care îi vor înlocui pe titulari în cazul în care aceştia nu vor putea fi prezenţi la judecarea termenelor din dosare, vor fi recuzaţi sau vor cere să iasă din complet din diverse motive obiective. Magistraţii suplinitori sunt Valentin Şelaru, Iulian Dragomir, Daniela Encean şi Aurel Ilie pentru Completul Penal 1, şi Aida Popa, Silvia Cerbu, Ana Maria Dascălu şi Francesca Vasile pentru Completul Penal 2.

Cine ajunge în completul de „5“

La completul de cinci judecători vor ajunge doar persoanele care au fost judecate în primă instanţă tot de Curtea Supremă, dar de un complet format din trei magistraţi. Mai exact, la Înalta Curte ajung să fie soluţionate procesele în care sunt judecaţi înalţi demnitari, dar şi procurori care activează în cadrul aceleiaşi instituţii şi care sunt acuzaţi că au comis fapte penale.

Astfel, potrivit noului Cod de Procedură Penală, „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Dosare mai puţine la Curtea Supremă

Curtea Supremă a fost degrevată de soluţionarea mai multor dosare odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal. Mai exact, noul Cod de Procedură Penală, prevede că inculpaţii nu se mai pot folosi decât de o cale de atac pentru a contesta o sentinţă, şi anume, de apel. 

Drept urmare, cele mai multe dintre sentinţele definitive se dau acum la Curţile de Apel, iar inculpaţii nu mai au dreptul la recursul care de cele mai multe ori era judecat la instanţa supremă. Pe vechiul Cod, şi dosarele care porneau de la Curţile de Apel ajungeau să fie soluţionate definitiv de un complet de cinci judecători. În acest moment, acele dosare ajung la completele de trei judecători. ;

Completul 1 condus de vicepreşedintele Ionuţ Matei

Judecătorul Ionuţ Matei este cel care va conduce Completul 1. El a făcut parte din completul care l-a condamnat pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare, în dosarul „Trofeul Calităţii”. Tot el l-a condamnat şi pe Gigi Becali în dosarele „Valiza“ şi cel al schimburilor de terenuri cu MApN.

Judecătoarea Rodica Cosma este cea care a respins propunerea DNA de arestare a primarului Radu Mazăre. Ulterior, ea a fost verificată de Inspecţia Judiciară. Acelaşi magistrat a făcut parte din completul care a condamnat-o pe Monica Iacob Ridzi la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupţie.

Judecătoarea Mariana Ghena a făcut parte din completul de primă instanţă care a decis condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare a finanţatorului echipei Steaua, Gigi Becali, Ceilalţi membri ai completului din care a făcut parte au dispus achitarea acestuia, Mariana Ghena a opinat că Becali este vinovat.

Judecătoarea Anca Mădălina Alexandrescu a promovat la Curtea Supremă în acest an, de la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă în cadrul căreia a decis, alături de alţi doi magistraţi, condamnarea la un total de 34 de ani de închisoare a oamenilor de fotbal din dosarul „Transferurilor”.

Judecătorul Ştefan Pistol este cel care, alături de colegele sale Ioana Bogdan şi Cristina Rotaru, l-a condamnat pe deputatul Gheorghe Coman la un an de închisoare cu executare, după ce parlamentarul a fost prins în flagrant în timp ce primea 3.100 de lei de la o persoană din conducerea DSV Buzău.

Completul 2 condus de preşedinta Livia Stanciu

Judecătoarea Livia Stanciu a condus completul de cinci judecători care a decis condamnarea definitivă a lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul Calităţii“. A prezidat şi completul care l-a condamnat la şapte ani de închisoare pe fostul senator PSD Cătălin Voicu.

Judecătoarea Angela Dragne a decis, alături de alţi doi magistraţi, achitarea lui Adrian Năstase în dosarul „Mătuşa Tamara”. Tot ea a făcut parte şi din completul de nouă judecători care a dispus eliberarea lui Marius Locic şi a lui Florin Costiniu, acuzaţi de corupţie în dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu.

Judecătoarea Livia Luminiţa Zglimbea a făcut şi ea parte din completul care l-a achitat pe Adrian Năstase în dosarul „Mătuşa Tamara“. Zglimbea a făcut parte şi din Biroul Electoral Central pentru referendumul privind demiterea preşedintelui României, Traian Băsescu, în anul 2007.

Judecătoarea Luciana Mera a promovat anul trecut la ÎCCJ. Este cea care a dispus, între altele, lăsarea în libertate a lui Marius Locic, Ioan Creştin şi a altor şapte persoane, în dosarul fraudelor bancare. Ea a retrimis la DNA dosarul judecătoarei Gabriela Bârsan pentru refacerea urmăririi penale, într-un dosar de corupţie.

Judecătoarea Ioana Bogdan a promovat la instanţa supremă în 2010. Între dosarele sonore judecate de ea se află şi „Trofeul Calităţii”, în care Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Ea a fost recuzată de fostul premier, care îi contesta calitatea de magistrat al ÎCCJ.

Citiţi şi:

Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, susţine că nu se impune o lege a graţierii şi amnistiei

Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a declarat vineri că nu se impune o lege a graţierii şi amnistiei şi nici abrogarea art. 13 din Legea 78/2000, privind faptele asimilate infracţiunilor de corupţie.