Dosarul „Referendumul“. Curtea Supremă a acordat un nou termen în acest caz
0Magistraţii Curţii Supreme au acordat, joi, un nou termen în dosarul „Referendumul” în care vicepremierul Liviu Dragnea este acuzat, alături de alte aproape 100 de persoane, de fraudarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Instanţa a dispus acordarea unui nou termen în acest caz, respectiv 8 ianuarie.
La termenul din 24 octombrie, desfăşurat la Curtea Militară de Apel, au fost audiaţi aproape 300 de martori, aduşi cu autocarele din judeţele Olt, Gorj, Teleorman şi Vrancea.
Înainte să înceapă procesul, magistraţii au subliniat că martorii au fost aduşi cu mandat pentru ca în acest fel cheltuielile pentru deplasare să fie suportate de către stat sau, după caz, de către persoanele condamnate, atunci când li se vor imputa cheltuielile de judecată.
Majoritatea celor audiaţi în dosar au spus instanţei că, deşi numele lor apar pe listele cu votanţi, ei nu s-au prezentat la urne, iar alţii au dat declaraţii în locul rudelor care în ziua votării erau plecate în străinătate.
Închisoare cu suspendare după ce au recunoscut că au fraudat referendumul
În acest dosar, soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ au fost judecaţi separat de ceilalţi 73 de inculpaţi, prin procedura simplificată, după ce şi-au recunoscut vinovăţia. La 2 iulie, instanţa supremă i-a condamnat pe cei doi la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare şi le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani şi patru luni.
75 de persoane inculpate în dosar
Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Referendumul", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Citeşte şi:
După ce Teleormanul a ajuns renumit pentru suspiciunile de fraudă de la referendumul din 2012, Alexandria, ajunge cunoscută în 2014 drept reşedinţa în care s-au cumpărat voturi la alegerile prezidenţiale cu 50 de lei. Liviu Dragnea, din poziţia de acuzator, a lansat într-o conferinţă de presă susţinută, astăzi, acuzaţii legate de mită electorală la scrutinul din 2 noiembrie, scena de desfăşurare fiind chiar Alexandria, oraşul său de reşedinţă.