Dosarul „Microsoft”. Elena Udrea, arestată preventiv pentru 30 de zile
0
Elena Udrea a fost arestată preventiv în dosarul „Microsoft” şi îşi va petrece următoarele 30 de zile în spatele gratiilor. Asta după ce magistraţii Curţii Supreme au admis cererea procurorilor anticorupţie în acest sens. Decizia magistraţilor nu este una definitivă şi poate fi atacată. De altfel, avocaţii Marius Striblea şi Alexandru Chiciu au contestat decizia completului de judecată.
Potrivit deciziei Curţii Supreme, Elena Udrea a fost arestată preventiv pentru 30 de zile pentru trafic de influenţă ca urmare a denunţului formulat de Dinu Pescariu. De asemenea, în cazul fostului ministru, magistratul de drepturi şi libertăţi a decis înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv.
Procurorii DNA au cerut înlocuirea controlului judiciar deoarece au considerat, iar judecătorii au fost de acord, că deputatul a comunicat cu martorii prin intermediul declaraţiilor de presă făcute de acesta imediat după ce împotriva sa s-a luat măsura controlului judiciar.
Elena Udrea fusese pusă sub control judiciar sub acuzaţiile de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere. Judecătorii au contopit toate aceste acuzaţii într-una singură, cea de trafic de influenţă, astfel că mandatul de arestare emis pe numele Elenei Udrea este pentru această infracţiune.
Astfel, potrivit legii, s-a emis un singur mandat de arestare preventivă, deoarece nu pot fi emise două mandate în acelaşi dosar
Data judecării contestaţiei urmează să se stabilească în următoarele zile. Elena Udrea a aşteptat decizia în sala de judecată.
Înainte ca Instanţa Supremă să ia o decizie, avocatul Marius Striblea a declarat că nu există probe.
„Elena Udrea a răspuns întrebărilor puse de magistraţi şi de procurori. Aceste acuzaţii sunt simple supoziţii, nu există probe”, a spus Marius Striblea, avocatul fostului ministru, adăugând că fosta candidată la Preşedinţie „are încredere în justiţie şi speră ca judecătorul, în ciuda presiunii simţite, să dea o soluţie corectă”.
Potrivit avocatului, Elena Udrea nu a făcut niciun denunţ în faţa procurorilor sau în faţa instanţei. Mai mult, Striblea a precizat că fostului ministru i-au fost adresate întrebări legate strict de dosarul „Microsoft”.
Elena Udrea a fost dusă, miercuri după-amiază, din arestul Poliţiei la instanţa supremă, unde s-a judecat cererea procurorilor DNA de arestare a acesteia. La intrarea în sediul Curţii Supreme, Udrea a repetat gestul controversat făcut în plenul Camerei Deputaţilor, când s-au discutat cererile procurorilor de ridicare a imunităţii deputatului. Cu cătuşele la mâini, ea şi-a dus degetul arătător pe nas, având grijă ca gestul său să fie cât mai vizibil.
Gestul acesteia a fost interpretat de experţi în mai multe feluri. Unii au comparat-o cu interlopul Sile Cămătaru, care înainte de a fi arestat, a făcut acelaşi gest, alţii au adus aminte de filmele cu mafioţi, în care aceştia îşi codifică, astfel, mesajele.
O altă interpretare ar fi un avertisment mafiot, care ar transmite că persoana va păstra tăcerea sau din contră că va rupe tăcerea. În cultura indiană, nasul atins cu mâna sugerează că persoana nu se lasă păcălită. Şi miercuri Elena Udrea a apărut cu aceleaşi haine office pe care le poartă deja de trei zile: costum negru şi bluză albă.
Prima dată în care Elena Udrea s-a afişat în această vestimentaţie a fost luni, atunci când s-a prezentat în faţa colegilor deputaţi pentru a-i convinge să voteze împotriva arestării sale. A doua zi, marţi, când s-a prezentat la DNA pentru a fi audiată (şi ulterior reţinută), deputatul avea aceleaşi haine. Nici miercuri nu apucase să le schimbe, la Curtea Supremă prezentându-se îmbrăcată la fel.
Arestare Elena Udrea. Gabriel Sandu, presat de Udrea să încheie contractele Microsoft
În referatul de arestare preventivă a Elenei Udrea, procurorii au trecut în revistă acuzaţiile, dezvăluind detalii despre faptele care îi sunt imputate fostului ministru. Astfel, Udrea l-ar fi presat pe ministrul Comunicaţiilor Gabriel Sandu să încalce legea în cazul contractelor pentru licenţe Microsoft.
„Din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul Sandu Gabriel –ministru al Comunicaţiilor la data respectivă, a procedat la realizarea procedurii de achiziţie şi la încheierea contractului de licenţiere ca urmare a presiunilor exercitate de Elena Udrea – în calitate de membru al Guvernului şi vicepreşedinte PDL, precum şi ca urmare a presiunilor exercitate de alte persoane din conducerea partidului. (...) Din probatoriul testimonial rezultă că pentru promovarea Hotărârii de Guvern nr. 460/2009 şi alocarea bugetului necesar, inculpatul Gabriel Sandu a beneficiat de susţinerea ministrului Udrea Elena Gabriela”, se arată în referatul prin care s-a cerut arestarea acesteia.
Anchetatorii au precizat şi la cine au ajuns şpăgile. Banii ar fi ajuns chiar şi la partidul de guvernământ de la acea dată.
„S-a stabilit, de asemenea, că beneficiari ai sumelor de bani din plăţile efectuate în baza contractului sunt printre alţii inculpatul Sandu Gabriel, inculpatul Cocoş Dorin şi Partidul Democrat Liberal care a beneficiat de plata unor materiale electorale prin intermediul inculpatului Sandu Gabriel”, se mai menţionează în document.
Elena Udrea, arestată. „Magia“ cu cătuşe
Reţinută luni seara după mai bine de zece ore de audieri intense la DNA, Elena Udrea a fost scoasă din sediul instituţiei cu cătuşe la mâini, pentru a fi dusă în Arestul Central al Capitalei. Ea a atras atenţia asupra noilor sale „accesorii”.
În timp ce se îndrepta spre maşina Poliţiei, Udrea a spus: „Poţi pune cătuşe Elenei Udrea, dar nu poţi pune cătuşe adevărului”. Când maşina a parcat în curtea Arestului Central, iar Udrea a coborât, cătuşele dispăruseră, ca prin minune, de la mâinile fostului ministru.
Oficialii din Poliţie spun că însoţitorii Elenei Udrea au decis să-i scoată cătuşele în maşină în drum spre arest şi că acest lucru nu a reprezentat niciun pericol şi că nu s-a încălcat regulamentul. Aceleaşi surse au precizat că nu se impunea folosirea cătuşelor în momentul în care Udrea a ieşit din maşină pentru că în acel momentul ea se afla în curtea Poliţiei.
Potrivit regulamentului, „este interzisă ţinerea persoanelor încătuşate în poziţii nefireşti (în genunchi, culcate etc.) după realizarea imobilizării, sau expunerea lor având cătuşele aplicate la vedere în locuri publice sau în sediile de poliţie pentru filmare (fotografiere) de către reprezentanţii mass-media”.
„Ticul“ Elenei Udrea de a-şi atinge nasul
Nici cătuşele nu au împiedicat-o miercuri pe Elena Udrea să repete, la intrarea în sediu ICCJ, gestul din Parlament, acela de a-şi atinge nasul cu degetul arătător. Luni, când s-au discutat cerereile procurorilor de arestare şi urmărire penală a Elenei Udrea, aceasta a fost surprinsă palpându-şi insistent nasul.
După un schimb de mesaje pe telefon, fostul ministru şi-a dus de mai multe ori mâna la nas, căutând cu privirea camerele de luat vederi ale televiziunilor. În imagini se vede clar cum Elena Udrea îşi face un selfie cu degetul arătător îndreptat către nara dreaptă, apoi răspunde unui apel primit pe telefonul mobil. A repetat gestul şi după pledoaria susţinută în faţa colegilor deputaţi.
În urma vâlvei create în presă, Elena Udrea a încercat să explice că gestul său a avut scopul de a-i transmite „unei persoane dragi că totul este în regulă“. Mădălina Mihalache
Elena Udrea, chef din şpagă la ziua de naştere
În referatul privind propunerea de arestare preventivă a lui Tudor Breazu (foto), în dosarul „Gala Bute“, procurorii DNA arată că acesta a intermediat o şpagă de 300.000 de lei pentru Elena Udrea. O parte din aceştia bani Breazu a cheltuit-o pentru organizarea zilei de naştere a fostului ministru.
Anchetatorii susţin că firmele care executau lucrări finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului condus la acea vreme de Elena Udrea erau la mâna şefilor instituţiei. De „bunăvoinţa“ acestora depindea intrarea în incapacitate de plată a firmelor din cauza întârzierii decontărilor. Pentru a evita această situaţie, patronii societăţilor cotizau fără să crâcnească.
În acest context, în perioada 2010 - 2011, Tudor Breazu le-ar fi ajutat pe Elena Udrea şi pe protejata sa, Ana Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), să primească 300.000 de lei de la Dragoş Marius Botoroagă, administratorul firmei Consmin SA. Botoroagă a dat şpaga ca să fie sigur că plata lucrărilor, contractate de la CNI şi executate, se va face la timp.
Circuitul şpăgilor
Invariabil, susţin procurorii, mita reprezenta circa 10% din valoarea contractelor. Şpăgile plătite pentru ca şefii din Ministerul Dezvoltării să nu pună beţe-n roate contractorilor aveau un circuit complex, pentru a se evita o eventuală urmărire a banilor.
Astfel, şeful firmei Consmin SA, Marius Botoroagă, a făcut cinci transferuri, însumând 335.486 de lei, în contul firmei Last Time Studio SRL, controlată de către Ştefan Lungu, pe atunci consilierul personal al Elenei Udrea. Pentru disimularea mitei a fost folosită o metodă „clasică”: contracte de consultanţă fictive.
La rândul său, Last Time Studio SRL a făcut patru transferuri bancare către societatea Ekaton Consulting SRL, controlată de Tudor Breazu, în baza altor contracte de consultanţă fictive. În total, la Breazu au ajuns prin această modalitate aproape 210.000 de lei. Alţi 90.000 de lei au fost încasaţi în numerar, spun procurorii.
Arestare Elena Udrea. Cum erau tocaţi banii
Tudor Breazu ar fi predat cea mai mare parte din banii spălaţi prin contractele fictive Anei Maria Topoliceanu, care i-ar fi predat mai departe Elenei Udrea. Breazu a folosit diferenţa de bani pentru a organiza un chef de ziua de naştere a ministrului, organizat la 26 decembrie 2012, la Hotelul Orizont din Predeal. Toată distracţia a costat 13.000 de lei.
Tot cu bani din şpăgi, Breazu a achitat şi alte servicii pentru Elena Udrea: o cazare la hotelul Danai Beach Resort din Grecia, în perioada 2-5 septembrie 2011. Sumele primite ar fi fost folosite şi pentru plata unor excursii făcute de Breazu cu Topoliceanu: la Florenţa, în perioada 19 - 22 mai 2011, la Mykonos - Grecia, în perioada 6 - 11 iulie 2011, şi la Paris.
De asemenea, Breazu ar fi achitat deplasările lui Topoliceanu la Frankfurt, în perioada 30 noiembrie - 2 decembrie 2011, sau ale unor membri ai familiei sale la Viena, în perioadele 24 - 28 august 2011, mai spun procurorii.
Anchetatorii mai notează că, din declaraţia Anei Maria Topoliceanu, rezultă că sumele primite de la SC Consmin SA ajungeau în patrimoniul Elenei Udrea.
Topoliceanu, acuzată de luare de mită
Fosta şefă a CNI, Ana Maria Topoliceanu, este şi ea urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul „Gala Bute”. Procurorii spun că Topoliceanu, care apare în fotografiile cu deputatul PMP Elena Udrea şi fosta şefă a DIICOT Alina Bica, în timpul unei călătorii la Paris, ar fi primit mită pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de firmele contractante. La interogatoriu, Topoliceanu a spus cum au ajuns şpăgile la protectoarea sa.
„Am vorbit cu Elena Udrea despre modalitatea în care urmau să fie transferaţi aceşti bani şi ea mi-a spus să îi iau prin intermediul societăţii administrate de Tudor Breazu, Ekaton Consulting SRL”, a declarat fosta şefă a CNI.
Ce acuzaţii îi aduc procurorii fostului ministru
Procurorii DNA au formulat mai multe acuzaţii la adresa deputatului Elena Udrea. Prima dintre acuzaţii se referă la trafic de influenţă - în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din 2009, precum şi în legătură cu derularea contractului e-România.
Concret, Udrea ar fi solicitat 3 milioane de euro de la administratorul unei firme de IT, pentru a debloca plăţile din programul e-România. Respectivul administrator ar fi un apropiat de-al fostului ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, iar în „negocieri” ar fi fost implicat şi Dorin Cocoş.
O altă infracţiune de trafic de influenţă imputată de procurori Elenei Udrea s-ar fi petrecut în 2013. Ea a fost denunţată de fostul sportiv Dinu Pescariu, vizat în dosarul Microsoft. Acesta spune că Udrea i-ar fi cerut 500.000 de euro, promiţându-i că îl va ajuta şi-şi rezolva problemele în justiţie.
Pescariu ar fi apelat la Elena Udrea în contextul cercetărilor declanşate de DNA, ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Elveţia. Mita a ajuns la Elena Udrea în mai multe tranşe, spun procurorii, care au ca dovadă extrase de cont ale transferurilor bancare.
Şpaga, investită în imobile
Alte acuzaţii vizează spălarea de bani şi falsul în declaraţii. Anchetatorii susţin că Dorin Cocoş ar fi primit în 2009 o mită de 9 milioane euro pentru a-şi folosi influenţa asupra ministrului Gabriel Sandu, astfel încât societatea Fujitsu Siemens să primească contractul pentru licenţele informatice Microsoft.
Sumele de bani ar fi fost transferate din contul D-CON.NET (liderul asocierii de firme favorizate la adjudecarea contractului), în mod succesiv, în conturile altor firme, ajungând în cele din urmă la Dorin Cocoş.
Procurorii arată că, din cele 9 milioane de euro, soţii Elena Udrea şi Dorin Cocoş ar fi împrumutat compania Eurohotels, dar şi că a achiziţionat o serie de imobile.
Elena Udrea a omis să treacă împrumuturile în declaraţiile de avere şi de interese din 2010.
În legătură cu infracţiunea de spălare de bani, anchetatorii susţin că Udrea cunoştea faptul că imobilele cumpărate în comun cu Dorin Cocoş au fost plătite din banii primiţi ca mită pentru intervenţiile sale
Acuzată în dosarul „Gala Bute“
Elena Udrea este cercetată pentru abuz în serviciu, în dosarul „Gala Bute“. Fostul ministru ar fi luat decizia organizării galei, în urma unor discuţii cu Rudel Obreja, şi le-a cerut subordonaţilor săi de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului să găsească soluţii de încheiere a contractului privind finanţarea Galei Bute, urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute, spun anchetatorii.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Udrea a repetat gestul cu degetul la nas la intrarea la Curtea Supremă, unde se discută arestarea ei
Elena Udrea, reţinută în dosarul Microsoft: cum îşi petrece cele 24 de ore în arest
Se încarcă comentariile...
