DNA: Proiectul PSD de modificare a Codului de procedură penală îngroapă dosarele de corupţie

DNA avertizează că proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală aflat în dezbatere la Senat, ar putea îngropa marile dosare de corpţie. Reacţia vine după ce PSD a anunţat că este pe cale să reactiveze un proiect legislativ de modificare a Codului de Procedură Penală, astfel încât politicienii cercetaţi pentru corupţie să nu mai poată fi arestaţi preventiv sau scoşi în cătuşe de la DNA.

Proiectul iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae îşi propune să restrângă situaţiile în care procurorii pot dispune arestarea preventivă, să elimine mandatul de aducere înainte de citare, să reducă perioada de control judiciar de la 2 ani la 180 de zile şi să interzică autorităţilor să îi mai încătuşeze pe inculpaţii arestaţi. 

Practic, cele mai importante amendamente pe care proiectul le aduce Codului de procedură civilă vizează marile cazuri de corupţie, aflate pe rol la DNA.

Soarta proiectului de lege urmează să fie decisă după minivacanţa de Paşte când va fi votat în plen sau adoptat tacit. El a primit deja două avize pozitive, de la Consiliul Legislativ şi altul de la Comisia pentru drepturile omului şi unul negativ, din partea Guvernului.

Arestul preventiv nu este pentru corupţi

Modificările încep cu articolul 202 din Codul de Procedură Penală, în sensul în care Şerban Nicolae redenumeşte noţiunea de arestare preventivă. Propunerea operată de senatorul PSD spune că arestarea preventivă se dispune în urmatoarele două forme: „arestul la domiciliu“, respectiv „arestul sever“.

Acest ultim concept – arest sever – nu a existat niciodată în Codul de Procedură Penală. Practic, este o noţiune inventată de Şerban Nicolae. „În opinia mea, o asemenea formă a măsurii preventive trebuie să fie una de excepţie, impusă de circumstanţele deosebite privitoare la persoana inculpatului“, explică Şerban Nicolae conceptul de „arest sever“.

DNA consideră că nu se justifică introducerea unei măsuri preventive noi (arestul sever) deoarece modificarea reprezintă doar un pretext pentru a restrânge situaţiile în care se poate dispune arestarea preventivă.

“Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracţiunile de corupţie şi de evaziune fiscală. Având în vedere ca acesta este temeiul reţinut de judecători în marea majoritate a dosarelor de mare corupţie în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

DNA rămâne fără factorul surpriză

De asemenea, proiectul mai vizează eliminarea mandatului de aducere, înainte de citarea suspectului. Cu alte cuvinte, persoanele inculpate nu mai pot fi luate prin surprindere.

“În acest mod, s-ar aduce o atingere semnificativă capacităţii investigative a DNA. Există situaţii în care, pentru aflarea adevărului, este esenţial ca audierea suspecţilor să se realizeze în anumite momente operative, astfel încât aceştia să nu poată legătura cu alte persoane sau să nu afle despre desfăşurarea unor percheziţii ori a altor activităţi procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi această măsură, lăsată doar la dispoziţia altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru soluţionarea cauzelor şi le-ar diminua eficienţa”, precizează reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Control judiciar de doar şase luni

O altă modificare propusă în proiect este reducerea duratei controlului judiciar de la doi ani, cât este în prezent pentru infracţiunile grave, la 180 de zile.

Controlul judiciar este o măsură care presupune o restrângere limitată a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu părăsi ţara sau localitatea),  situaţie în care  nu pot fi aplicate corespunzător limitările prevăzute pentru arestarea preventivă.

“Apar situaţii când cauzele complexe nu pot fi finalizate în 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate să părăsească ţara după expirarea termenului de 180 de zile şi să se sustragă de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodată o prevedere atât de restrictivă. Iniţial, noul Cod de procedură penală nu prevedea nicio limită a duratei controlului judiciar, iar  în 2014 limita a fost stabilită la doi ani. Acum se încearcă reducerea la 180 de zile fără o justificarea obiectivă a acestor modificări de viziune a legiuitorului”, se arată în comunicatul DNA.

Fără cătuşe

Proiectul mai stipulează că inculpatul nu poate fi încătuşat în nicio împrejurare, excepţie făcând doar cei cercetaţi pentru acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale sau care s-au opus arestării. Lipsesc faptele de corupţie. DNA afirmă că aceste dispoziţii sunt reglementate oricum de alte legi, de cea a executării pedepselor şi de regulamentele interne ale locurilor de deţinere.

“Codul de procedură penală reglementează exclusiv desfăşurarea procesului penal, nu condiţiile din locurile de deţinere, modul de executare a pedepselor şi alte asemenea aspecte”, spun reprezentanţii DNA.

Cine este Şerban Nicolae

Şerban Nicolae a fost avocatul senatorului PSD Cătălin Voicu, condamnat definitiv la 7 ani de închisoare pentru corupţie, după ce s-a dovedit că acesta coordona o veritabilă reţea de traficat sentinţe, ale cărei tentacule ajunseseră până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi dosar a mai fost condamnat şi judecătorul Florin Costiniu şi omul de afaceri Costel Căşuneanu, dar aceştia execută pedepse cu suspendare.

Senatorul Şerban Nicolae a iscat un scandal şi anul trecut, când a propus un amendament care prevedea că persoanele care dau publicităţii detalii din dosare penale pot fi condamnate la închisoare între şase luni şi trei ani. Mai mult, pentru judecători sau procurori, pedeapsa ar fi fost de închisoare de la doi la cinci ani. Atacul la adresa libertăţii presei a avut loc tot într-o zi de marţi, iar proiectul a fost adoptat tacit de Senat. 

Iniţial, Guvernul condus de premierul Victor Ponta a transmis că Executivul a avizat favorabil proiectul legislativ, dar după scandalul iscal în mass-media s-a revenit asupra declaraţiei. La acea dată, premierul Victor Ponta a apărat, totuşi, proiectul lui Şerban Nicolae şi a declarat că „într-o societate normală, cei care dau informaţii din dosare sunt Birourile de presă ale Parchetelor şi pentru cei care cumva dezvăluie informaţii nepublice, în toată Europa, există sancţiuni“. Ulterior, Guvernul a revenit cu un comunicat în care a precizat că proiectul a primit aviz negativ.