DIICOT: „Cine fură mai mult“ - criteriul de promovare la CFR Timişoara

La furturile de motorină participau aproape toţi angajaţii Depoului de Locomotive Timişoara FOTO Mediafax

CFR-iştii din Timişoara, arestaţi pentru furt de motorină, foloseau promovările în clasele superioare de muncă pentru a motiva angajaţii să fure cât mai multă motorină. Datele apar în ancheta procurorilor DIICOT Timişoara, care investighează cazul.

Capii reţelei care a sustras motorină de aproape un milion de euro din depozitele Depoului de Locomotive Timişoara au ajuns în spatele gratiilor. Judecătorii care au decis arestarea acestora n-au deliberat prea mult, după ce s-au uitat pe documentele puse la dispoziţie de procurorii DIICOT.

Magistraţii au fost frapaţi de metoda ingenioasă de delapidare a motorinei, elaborată de creierul reţelei, gestionarul-şef Gheorghe Borza. Acesta şi-a folosit inclusiv cunoştinţele de fizică, manipulând indicele de densitate al motorinei, care variază în funcţie de creşterea sau scăderea temperaturii.

Sustragerile de motorină erau atât de populare printre angajaţii depoului încât combustibilul era folosit ca o adevărată monedă de schimb, arată anchetatorii. Inclusiv promovările pe funcţii erau făcute contra preţiosului combustibil.
„Promovările în clasele superioare de calificare şi calificativele acordate mecanicilor se fac pe preferinţe contra unor sume de bani şi motorină“, a declarat un martor care a ales să colaboreze cu procurorii.

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători a calculat un prejudiciul estimativ, pentru perioada 2010 - iunie 2015, de 3.997.068 lei. Asta cel puţin deocamdată. Anchetatorii estimează însă că „gaura“ produsă societăţii de hoţi este mult mai mare, de ordinul milioanelor de euro.

Aproape toţi angajaţii depoului erau părtaşi la furt

Anchetatorii au arătat în referatul prin care au cerut arestarea suspecţilor că reţeaua era foarte bine organizată, fiecare dintre membrii acesteia având roluri clar definite. Concret, furtul motorinei era făcut în câţiva paşi: stabilirea unor false cote de consum mai mari, alimentarea locomotivelor cu o cantitate de combustibil mai mică decât cea trecută în documentele justificative, întocmirea unor documente care atestau consumuri mai mari decât cele reale şi valorificarea motorinei din surplusul din gestiune.

Capii reţelei, gestionarul-şef al depoului Gheorghe Borza şi liderul de sindicat Ioan Irimie Boloş, şi-au luat toate măsurile de siguranţă pentru a nu fi prinşi.
Potrivit anchetatorilor, Boloş, printr-o poziţie de forţă, a influenţat angajările din cadrul depoului, astfel încât să fie aduse doar persoane obediente acestuia şi care, ulterior, au fost angrenate în furtul de motorină. Aşa s-a ajuns ca în reţea să fie atraşi, de-a lungul timpului, majoritatea angajaţilor Depoului de Locomotive Timişoara, de la pompagii, mecanici şi laboranţi, până la revizori.

Cum să furi „ştiinţific“

„Activitatea infracţională era gândită foarte laborios şi pusă la punct în cel mai mic detaliu, membrii grupului evidenţiind în documentele unităţii consumuri de combustibil mai mari decât cele reale, făcând astfel posibilă, însuşirea şi sustragerea  surplusului rămas în gestiune“, au arătat procurorii. Pentru fiecare litru de motorină lăsat în pompă, mecanicii primeau între 0.8 şi un leu.

Pentru a acoperi furtul,  gestionarul-şef al depoului şi-a folosit cunoştinţele de fizică: motorina se dilată la căldură şi se contractă la rece, astfel încât cantităţile calculate în litri variază în funcţie de temperatura ambientală. Pentru măsluirea cantităţilor de motorină, Borza folosea un debitmetru volumetric, „ceea ce îi permitea ca în funcţie de densitatea existentă la un moment dat, raportată la temperatura ambientală nereală, în general mai ridicată, să alimenteze locomotivele cu o cantitate exprimată în kilograme mai mică decât cea menţionată în documentele justificative“. 

„Lasă uşile deschise şi bagă căldură!“

Densitatea combustibilului în funcţie de temperatură este determinată de laboratorul de determinări fizico-chimice din depou. De aceea, în reţea au fost angrenaţi şi laboranţii, pentru a falsifica aceste date, Borza fiind cel care le spunea ce indice de densitate trebuie stabilit.

Relevantă în acest sens este o discuţie purtată de Borza cu un mecanic, la 22 februarie 2015. Mecanicul îi spunea că locomotiva de manevră „parcă toarce“, aşa că gestionarul-şef îl învaţă: „lasă uşile deschise şi bagă căldură“ - în condiţiile în care temperatura de afară era de 18 grade Celsius.

Deşi locomotivele aveau un consum de 84 kg/100 km, norma de consum aprobată de conducerea Depoului Timişoara era de 140 de kilograme.

Anchetatorii arată că, imediat după ce Cristian Jigoria a fost numit şef al depoului, liderul reţelei, Gheorghe  Borza, l-a atras de partea sa printr-un cadou deosebit. Din cheta făcută de membrii grupării, ar fi fost cumpărat un autoturism pentru Jigoria. Rolul şefului de depou era foarte important în acoperirea urmelor furtului de motorină.

Protejaţi de poliţie

Un rol important în reţea îl avea şi agentul Ilarie Nanu, de la Poliţia Transporturi Feroviare Timişoara. El ar fi îngreunat cercetările făcute în legătură cu sustragerile de motorină, dând informaţii membrilor grupului despre desfăşurarea diferitelor anchete. Procurorii au şi stenograme ale discuţiilor „informale”.

De exemplu, pe 15 mai 2014, a fost organizat un flagrant şi cu această ocazie în plasa procurorilor a căzut Florin Varga care a fost prins având în maşină 15 bidoane de plastic, pline cu 300 de litri de motorină, pe care o cumpărase de la revizorul Iosif Miloş. Membrii reţelei au aflat în scurtă vreme de acţiunea procurorilor chiar de la Nanu: „Unu’ gras cu Passat negru a fost luat şi dus la post!“, i-a raportat agentul de poliţie lui Miloş. Totodată, Nanu l-a sfătuit să distrugă telefonul şi cartela de pe care a vorbit cu Florin Varga, pentru ca poliţia să nu poată stabili legătura cu autorul sustragerii.