Dezbatere. DIICOT te-ar lăsa să fumezi marijuana, dacă le spui de la cine cumperi

Şeful Secţiei Antidrog din DIICOT susţine practica renunţării la urmărirea penală pentru consumul de droguri uşoare.

Procurorul Bogdan Felician Voicu, şeful interimar al Secţiei pentru combatere a traficului de droguri din DIICOT a anunţat că este de acord cu practica procurorilor de a renunţa la urmărirea penală împotriva celor care sunt acuzaţi de deţinere de droguri uşoare în vederea consumului. Declaraţia neaşteptată a fost făcută chiar în plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Voicu a explicat că doar anul trecut, procurorii DIICOT au dat soluţii de renunţare la urmărirea penală (RUP) în aproape 2.000 de dosare de deţinere de droguri uşoare în vederea consumului. La intervenţia ministrului Justiţiei, prezent la dezbatere şi care a solicitat clarificări, procurorul Bogdan Voicu a subliniat că nu susţine dezincriminalizarea posesiei de droguri uşoare pe motiv că de la anchetarea unor simpli consumatori s-a ajuns la prinderea unor reţele întregi de traficanţi. „Nu o dată s-a întâmplat, cu mijloace specifice de investigaţie şi cu cheltuieli relativ minime, de la un dosar relativ simplu de deţinere de droguri în vederea consumului propriu, a fost devoalată şi trasă la răspundere penală o adevărată grupare implicată, organizată”, a declarat procurorul Bogdan Voicu, şeful Antidrog din DIICOT.

Experţii din sistem susţin că practica procurorilor în astfel de cazuri este una raţională, statul neavând niciun interes în a băga la puşcărie sute de tineri pentru astfel de „găinării”. 

 „În astfel de cazuri, poliţia reţine un suspect prins asupra lui cu un anumit gramaj de substanţă interzisă, care este reţinut, în cazuri rare, pentru 24 de ore, apoi după o perioadă de câteva luni, când se adună şi numărul dosarelor, procurorul face o referat de renuţare a urmăririi penale motivând lipsa interesului public de a cerceta fapta. Legea le permite procurorilor renunţarea la urmărirea penală în cazul infracţiunilor pedepsite cu pedepse de până la 7 ani, atunci când consideră că nu există un interes public în continuarea cercetării”, a explicat avocatul Adrian Cuculis. În opinia experţilor din sistem, în aceste speţe, statul nu are un interes în a trimite la închisoare anual mii de tineri pentru o infracţiune cu costuri sociale scăzute. 

Logic este să tratăm problema drept una de contravenţie, este suficient pentru a se obţine informaţiile cu privire la reţeaua care a furnizat aceste droguri Cristian Surcel avocat

Soluţia decriminalizării

Pe de altă parte, vocile din sistem subliniază că asemenea poziţii, oricât de raţionale ar fi, sunt apanajul puterii legislative, şi este de datoria lor să ofere un răspuns în această problemă oricât de neplăcut, din punct de vedere politic, li s-ar părea. „Politica penală a statului intră în limitele atribuţiilor actorilor politici, şi în speţă ministerul Justiţiei care trebuie să vină cu soluţii în această problemă. Sigur, în acest moment, problema legalizării drogurilor este de neatins, ca o mică bombiţă politică”, este de părere Elena Calistru, preşedintele ONG-ului Funky Citizens.

Experţii din sistem sunt de părere că soluţia liberalizării consumului de droguri uşoare este una care se dovedeşte a fi eficientă la nivelul unor state precum Portugalia, Canada sau Statele Unite, iar Organizaţia Naţiunilor Unite şi Organizaţia Mondială de Sănătate, în anul 2017, şi-au declarat susţinerea pentru această politică. „Atâta timp cât va exista cerere va exista şi ofertă. Singura soluţie raţională pe care o văd este depenalizarea completă în condiţiile în care o astfel de măsură transferă acest produs din domeniul crimei organizate, iar experimentele de până acum ne-au arătat că astfel de măsuri nu conduc la o creştere a consumului. În al doilea rând, problema drogurilor nu mai trebuie să fie văzută exclusiv ca una penală, ci ca una de sănătate publică. Doar astfel putem vedea soluţiile în politici publice sau educaţionale la această problemă”, a explicat profesorul Radu Nechita, de la Universitatea Babeş-Boliay, din Cluj-Napoca. 

În opinia acestuia dorinţa procurorilor pentru penalizarea în continuare a consumului de droguri deschide posibilitatea unor abuzurilor. „Sigur, procurorii vor să aibă cu ce să-i strângă cu uşa pe consumatori. Problema este că reprezintă o portiţă spre abuzul autorităţilor prin introducerea unei doze de arbitrar. Procurorii pot aplica astfel legea diferenţiat, în funcţie de etnie, în funcţie de statutul social etc. În teorie, acest arbitrar reprezintă o portiţă spre corupţie, la fel cum şi cei de la ANAF vor posibilitatea să dea amenzi între 100 şi 100.000 de lei. Ca să poată negocia”, a conchis profesorul Radu Nechita.