Deţinuţii ar putea fi obligaţi să muncească şi să înveţe în penitenciare

0
0
10 milioane de euro a încasat Administraţia Penitenciarelor din munca deţinuţilor în anul 2019
10 milioane de euro a încasat Administraţia Penitenciarelor din munca deţinuţilor în anul 2019

Un proiect de lege vrea să facă obligatorie munca şi programele educaţionale pentru deţinuţii din penitenciare, pentru a compensa astfel greşelile faţă de societate

Dacă până acum deţinuţii din penitenciarele din România aveau dreptul de a munci pe durata executării pedepselor primite, potrivit unui proiect legislativ iniţiat şi depus la Senat de către deputatul PNL, Florin Roman, acest lucru ar putea deveni o obligaţie. La fel, ar putea deveni obligatorie şi participarea la cursurile de şcolarizare şi calificare, dar şi la programele speciale pentru persoanele cu probleme în ceea ce priveşte consumul de alcool sau droguri. Potrivit deputatului liberal, cei peste 15.000 de deţinuţi ce au capacitatea de muncă ar putea reprezenta o soluţie pentru deficitul de forţă de muncă de pe piaţa locală. 

„Munca reprezintă pentru toţi cetăţenii atât un drept cât şi o obligaţie (morală şi naturală care ţine, în ultimă instanţă, de supravieţuirea fizică a omului). Dintre cei peste 20.000 de deţinuţi aflaţi în custodia sistemului penitenciar românesc, majoritatea au capacitatea de muncă păstrată. În contextul actual al deficitului de forţă de muncă, 15.000-17.000 de oameni, cu preponderenţă tineri, de vârstă activă, reprezintă o resursă importantă care nu trebuie ignorată şi care se poate valorifica mult mai bine. Pe de altă parte, cu toţi ne dorim o societate cu moralitate corectă. Apreciem, astfel, că sub aspect moral, prin muncă, deţinutul poate compensa, într-o anumită măsură, greşelile pe care le-a săvârşit faţă de societate şi care l-au adus în spatele gratiilor. Este imposibil a se forma o atitudine corectă faţă de muncă în situaţia în care deţinutul nu vrea să muncească şi, de aceea, este nevoie de o condiţionare, de obligativitate”, susţine deputatul liberal în expunerea de motive pentru modificarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor. Potrivit acestuia obligativitatea muncii sau a urmării unor cursuri de calificare este implementată în state precum Danemarca sau Ungaria.

Sindicalişti: O măsură populistă, ce nu aduce nimic în plus

Experţii din sistem nu sunt însă impresionaţi de această modificare a legii, pe care au caracterizat-o ca fiind doar un populism ce nu va aduce schimbări reale. „Această propunere este nepotrivită. Tot ce înseamnă reglementări la nivel internaţional spun că deşi statul trebuie să le ofere deţinuţilor locuri de muncă, aceştia nu pot fi obligaţi să muncească. În acest moment exercitarea dreptului la muncă este asociată cu avantajele liberării condiţionate înainte de termen. Practic legea îţi spune că dacă vrei să pleci mai devreme poţi să munceşti. Problema principală în acest moment este una a sistemului – că nu există locuri de muncă pe care să le oferim acestora. În acest moment nu mai există o industrie a penitenciarelor. Ungaria are 24 de fabrici şi ateliere unde lucrează deţinuţii, iar atunci când instituţiile statului vor să cumpere, să spunem scaune, atunci acestea au prioritate. La noi acum, munca deţinuţilor presupune multe costuri suplimentare – trebuie să-i ducem cu pază, să oferim garanţii de siguranţă etc. Tot ce aduce acest proces la bugetul ANP este de sub 5% din bugetul instituţiei. Sigur, nu acesta este scopul, ci de a-l ţine ocupat, de a-i oferi o posibilitatea reintegrării lui ulterioare în societate, însă altfel, măsura este doar una populistă, ce nu aduce nimic în plus”, este de părere Sorin Dumitraşcu, liderul sindicaliştilor din penitenciare.

Munca deţinuţilor: 10 milioane de euro anul trecut

Însă anul trecut, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a încasat peste 16 milioane de euro din munca deţinuţilor, asta deşi doar o treime dintre aceştia au optat pentru acest lucru. Din această sumă, 6 milioane de euro le-au revenit deţinuţilor iar restul autorităţii penitenciarelor. Primul loc în topul încasărilor se află penitenciarul Timişoara, cu 2 milioane de euro, urmat de penitenciarul Rahova, acolo unde multe din VIP-urile politicii îşi execută sentinţele. Cum bugetul anual al ANP este de aproape 300 de milioane de euro, suma provenită din munca deţinuţilor înseamnă circa 3,3%.

Potrivit datelor Ministerului Justiţiei, incluse în strategia naţională de reintegrare socială a deţinuţilor, deşi aproape 75% dintre deţinuţi au declarat că nu aveau o ocupaţie iar 65% au declarat că nu au o calificare – din cei 20.000 de deţinuţi, în ultimii doi ani doar 567 au participat la un curs de calificare organizat în cadrul penitenciarelor. În ceea ce priveşte gradul de educaţie al deţinuţilor, în sistemul penitenciar existau, la începutul anului 2019, 7% persoane analfabete, 16,83% persoane care au urmat cursurile învăţământului de nivel primar, 39,18% persoane care au urmat cursurile învăţământului gimnazial, 17,67% persoane care au urmat cursurile învăţământului liceal şi 3,41% persoane care au urmat învăţământ de nivel universitar.

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri