Desfiinţarea Secţiei Speciale, respinsă după îndelungi dezbateri în Plenul CSM - LIVETEXT

Sediul SIIJ din strada Aleea  Modrogan nr.16 Imagine: Adevărul / Ionuţ Mureşan

Proiectul de desfiinţare a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a fost respins, joi, în Plenul CSM. Avizul CSM este unul consultativ. SIIJ a finalizat în 2020 două rechizitorii, astfel că numărul total al actelor de sesizare trimise în instanţă de la înfiinţarea acestei structuri a ajuns la 5.

UPDATE 19.10: Plenul CSM a data aviz negativ proiectului de desfiinţare a SIIJ cu 11 voturi „împotrivă” şi 8 voturi „pentru”.

UPDATE 14.26: Judecătoarea Gabriela Baltag, membru CSM, a ridicat în şedinţa Plenului menţinerea avizului negativ dat de CSM proiectului de desfiinţare a SIIJ în data de 28 mai 2020. Este vorba despre proiectul de lege întocmit în mandatul fostului ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu. Judecătoarea motivează că, de fapt, noul proiect de desfiinţare a SIIJ depus de ministrul Stelian Ion ar avea acelaşi conţinut. 

Judecătoarea Simona Marcu (membru CSM) s-a raliat punctului de vedere exprimat de colega ei, Gabriela Baltag. De asemenea, punctul de vedere a fost susţinut de Evelina Oprina (membru CSM).

Cele trei judecătoare au propus ca Plenul CSM să menţină avizul negativ din mai 2020 asupra proiectului de desfiinţare a SIIJ.

Procurorul General Gabriela Scutea consideră că cele două proiecte sunt similare, nu identice, fapt care nu împiedică CSM să se pronunţe din nou asupra axestei chestiuni. Legiuitorul este obligat să ceară un aviz de la CSM cu privire la un proiect de lege, chiar în cazul unei reiterări, iar CSM trebuie să se pronunţe – spune procurorul general Gabriela Scutea. 

Şeful CSM Bogdan Mateescu a anunţat că votul va fi în două etape:

• În prima etapă CSM se va pronunţa dacă se impune să se pronunţe  din nou pe proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ, având în vedere avizul negativ dat în mai 2020.
• În etapa a doua, CSM va proceda la avizarea pozitivă, avizarea negativă sau avizarea negativă cu solicitatea de completări a proiectului depus de ministrul Justiţiei Stelian Ion

Vicepreşedintele CSM: „Activitatea SIIJ se poate concentra într-o frază”

UPDATE 14.10: Procurorul Florin Deac, vicepreşedintele CSM, a dat exemplul unei unităţi judeţene de Parchet cu 5 unităţi locale în subordine, a cărei raport de activitate pe anul 2020 l-a pus în oglindă cu cel al SIIJ. 33 de procurori de la unitatea respectivă au trimis în judecată peste 1.500 de inculpaţi în 1.283 de dosare, faţă de SIIJ, care a întocmit 2 rechizitorii anul trecut.

„Cred că activitatea SIIJ se poate concentra într-o frază complexă, respectiv din 6.000 de dosare în 2020, 5-7 procurori au soluţionat 552, din care au avut 2 rechizitorii, în ambele figurează inculpatul N.M. (Negulescu Mireca – n.r.). Şi au mai avut 3 căi de atac, din care 2 respinse, una admisă – vizând acelaşi inculpat. Acuma, ca să nu fac comparaţie cu DNA (…) v-aş face comparaţie cu un alt raport de bilanţ, al unui parchet judeţean cu 5 unităţi locale din subordine. În total au lucrat (n.r. – la acel Parchet) în 2020 33 de procurori. Şi am să vă spun ce au făcut într-un an: au avut de soluţionat aproape 27.000 de dosare incluzând şi cele cu autori necunoscuţi, din care au soluţionat în jur de 8.500. Au dispus trimiterea în judecată prin rechizitorii şi acorduri de recunoaştere în 1.283 de cauze. 1.515 inculpaţi au fost trimişi în judecată, 75 cu măsuri preventive. Din aceşti inculpaţi, 5 au fost condamnaţi definitiv în cursul anului 2020, deci indice de achitări 0,33%. Vă mulţumesc! Deci cam asta ar fi în legătură cu activitatea, pentru comparaţie”, a declarat vicepreşedintele CSM.

Ministrul Justiţiei: „Sunt total nemulţumit de activitatea SIIJ”

UPDATE 13.45: Ministrul Justiţiei Stelian Ion a arătat că SIIJ a fost „croită greşit” de la început şi că rezultatele Secţiei ar fi fost aceleaşi chiar şi în condiţiile în care numărul de procurori care lucrează acolo ar fi fost dublu. Motivul este numărul mare de dosare – aproape 6.000 – număr într-o creştere continuă. 

„În termeni generali, eu sunt total nemulţumit de activitatea acestei Secţii. Nu este vorba doar de anul trecut, când a fost pandemie – şi acum e pandemie – dar observăm că media numărului de rechizitorii pe care le înaintează această Secţie este în jur de două rechizitorii pe an. Nici un rechizitoriu pentru fapte de corupţie în privinţa magistraţilor. Nu am văzut elemente în raport referitoare la cheltuielile făcute în 2020. Eu consider că e o problemă structurală, e o problemă de fundament. Fundamental a fost croită greşit această Secţie şi nu avea cum să funcţioneze. De altfel, lucrurile acestea au fost relevate de CSM la încceput, când a fost discutată propunerea de înfiinţare a acestei Secţii. Deci, ceea ce se anticipa s-a întâmplat inevitabil. Că ar fi fost 7 procurori acolo sau ar fi fost 15, nu cred că ar fi fost mare diferenţă. La un număr de aproape 6.000 de dosare nesoluţionate, mi se pare absolut inacceptabil. Şi gândiţi-vă că vin în continuare alte sesizări. (…) Să cerem completarea raportului, iarăşi, nu cred că e potrivit, pentru că dumnealor au scris ce au considerat că e relevant”, a declarat ministrul Justiţiei Stelian Ion. 

Procuror Bogdan Pîrlog: SIIJ se laudă cu două rechizitorii, de fapt e unul singur”

UPDATE 13.20: Procurorul Bogdan Pîrlog de la Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie” a criticat activitatea SIIJ sub aspectul numărului mic de rechizitorii întocmite pe anul 2020. SIIJ a raportat 2 rechizitorii, însă procurorul Bogdan Pîrlog spune că, de fapt, ele privesc faptele penale ale unui singur inculpat, mai exact pe fostul procuror Mircea Negulescu. 

„Constatăm că s-au menţinut constanţi. Dacă ne uităm şipe anul precedent, vorbim despre 3 trimiteri în judecată, pe nişte infracţiuni care de obicei sunt instrumentate de parchetele de pe lângă judecătorii. Din 3 rechizitorii cu care a fost sesizată instanţa de judecată, deja în două dintre ele a rămas definitivă soluţia de achitare. Ceea ce înseamnă că deja au 66% rată de achitare în acest moment, la care probabil sunt şanse mari să se adauge şi cea de-a treia achitare astfel încât să reuşească performanţa de 100%. Anul precedent constatăm că (SIIJ a avut – n.r) nişte resurse până la urmă comparabile cu o structură centrală a unei direcţii, cu cheltuieli enorne, cu aducerea unor forţe de poliţie (…) Este o falsă părere că discutăm de doar 7 procurori, să ne uitămşi la cei 20-30 de poliţişti care sunt detaşaţi acolo pe nişte venituri enorme şi care, de fapt, ei desfăşoară activitatea. Cu aceste investiţii s-a ajuns ca pe anul 2020 să se producă 2 rechizitorii. Dar dacă ne uităm la cele 2 rechizitorii vom constata că îl privesc pe acelaşi procuror Negulescu. (…)  Orice parchet normal ar fi reunit cele două cauze. Şi am fi avut, până la urmă, într-un an de zile un singur rechizitoriu. Bun, din punct de vedere administrativ dumealor se laudă cu 2 rechizitorii. Acuma, dacă pentru aşa ceva statul îşi permite să risipească atâtea resurse, de care este nevoie vitală în cu totul alte zone ale Ministerului Public, (…) avem o problemă”, a declarat procurorul Bogdan Pîrlog.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a trimis pe data de 31 decembrie 2020 către CSM, spre avizare, proiectul de desfiinţare a SIIJ. Avizul CSM este unul consultativ. Proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei Speciale va fi adoptat cu prioritate în Guvern până la sfârşitul lunii februarie 2021, apoi va fi transmis spre adoptare, în procedură de urgenţă, în Parlament.

Super-imunitatea magistraţilor, eliminată din proiect

Potrivit proiectului trimis către CSM, competenţa de a investiga infracţiunile comise de magistraţi revine DNA şi DIICOT, iar de redistribuirea dosarelor aflate pe rolul SIIJ se va ocupa Parchetul General. În proiectul trimis CSM de către actualul ministru al Justiţiei nu se regăseşte partea cu privire la „super-imunitatea” magistraţilor, introdusă în mandatul lui Cătălin Predoiu.

„Din proiectul iniţial de lege am păstrat doar partea referitoare la desfiinţarea SIIJ, eliminând celelalte articole care se refereau la aşa-zisele super-imunităţi ale judecătorilor şi procurorilor, pe care nici aceştia nu le ceruseră şi care, din punctul meu de vedere, nu îşi aveau locul în acest proiect de lege”, declara ministrul Justiţiei, Stelian Ion.

Proiectul întocmit în mandatul lui Cătălin Predoiu avea două „tăişuri”: pe de-o parte, prevedea desfiinţarea SIIJ, iar pe de altă parte, complica procedurile de anchetare a magistraţilor până în punctul în care aceştia căpătau o „super-imunitate”. 

Mai exact, proiectul lui Predoiu prevedea ca punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un magistrat să se facă cu autorizarea prealabilă a Procurorului General, iar trimiterea în judecată a judecătorilor şi a procurorilor să fie încuviinţată de Secţia pentru judecători, respectiv de cea pentru procurori din CSM. Una dintre controversele iscate la vremea respectivă era cine îl verifică pe Procurorul General. 

Activitatea SIIJ în 2020: două rechizitorii cu 3 inculpaţi

În 2020, SIIJ a întocmit doar două rechizitorii – în care 3 inculpaţi au fost trimişi în instanţă – dintr-un număr total de 552 de cauze pe care le-a avut pe rol. Restul de 550 de dosare au fost închise prin clasare,potrivit G4Media.ro.

În 2019, SIIJ a soluţionat 417 dosare, dintre care în doar două cauze, privind 3 inculpaţi, s-a dispus trimiterea în judecată, la restul de 415 s-au dispus soluţii de clasare.