Deputatul Iordache, protectorul infractorilor: se preface că nu pricepe gravitatea amendamentului pe care-l propune

Florin Iordache se preface că nu înţelege cât de grav este amendamentul pe care îl propune FOTO: EDUARD ENEA

Deputatul Florin Iordache vrea să facă infractorii scăpaţi prin modificarea legii privind siguranţa naţională. Multe dosare formate în baza interceptărilor pe siguranţă naţională ar fi distruse

Deputatul Florin Iordache pare că şi-a propus să scape de închisoare pe cei care au fost interceptaţi telefonic în baza unor mandate pe siguranţă naţională, dar prinşi astfel cu alte infracţiuni de drept comun. Deputatul vrea modificarea Legii 51/1991, iar interceptările telefonice făcute în baza unui mandat de siguranţă naţională să nu poată fi utilizate în alte dosare penale dacă nu conţin informaţii de siguranţă naţională. „Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art. 61 din Codul de Procedură Penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul Penal şi de legi speciale” este textul de lege propus de deputatul PSD Florin Iordache şi pe care Comisia Juridică a Camerei urmează să-l dezbată mâine. 

Concret, dacă printr-o astfel de interceptare se descoperă şi alte infracţiuni, gen omor, corupţie, viol, infracţiuni economice sau alte tipuri de fapte penale, interceptările să nu fie valabile şi să nu poată fi folosite ca probe împotriva suspecţilor. 

Cum motivează deputatul această iniţiativă? „Au fost date autorizaţii pentru interceptări pe siguranţa naţională câteva mii, în condiţiile în care Germania nu dădea numărul ăla decât în vreo zece ani. Ori se dau foarte uşor, ori sub umbrela siguranţei naţionale, între ghilimele zic umbrelă, se vine cu mandat de siguranţă naţională, dar, de fapt, în spate, după aia, sunt infracţiuni de drept comun. Nu neapărat, dacă am depus amendamentul, ţin să treacă în forma aia. Eu am ridicat-o ca problemă, că mi s-a părut că totuşi ar putea fi o problemă“, a spus Florin Iordache.

A DOUA ÎNCERCARE

În toamna anului trecut, aceeaşi iniţiativă legislativă a avut-o şi fostul ministru al Justiţiei Mona Pivniceru. După ce Serviciul Român de Informaţii a formulat obiecţii, iar mass-media a pus mai multe întrebări lămuritoare, premierul Victor Ponta a spus că respinge categoric amendamentul propus. 

Şeful Comisiei de control a SRI nu-l susţine pe Iordache

Deputatul PSD Georgian Pop (foto), coleg de partid cu Florin Iordache şi şef al Comisiei de control a SRI din Camera Deputaţilor, a declarat ieri, într-un interviu pentru „Adevărul“, că nu a fost consultat în legătură cu modificarea Legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională. „Camera Deputaţilor este cameră decizională. Este vorba de modificări legislative. Ne interesează ca legea să fie respectată şi aplicată. La respectarea legii un rol revine comisiei. Un aspect fundamental al statului de drept este să producă probe. În Camera Deputaţilor, în urma discuţiilor cu colegii, vom găsi formula europeană. 

În practicile statelor NATO nu apare un astfel de principiu. Un astfel de principiu nu e bine-venit pentru practicile judiciare din România. Ce dorim este o legislaţie care să ne ajute să prindem infractori“, a precizat Pop.

Curtea Constituţională a mai dezbătut subiectul

Amendamentul deputatului Florin Iordache apare pentru a anihila o anume prevedere din Codul de Procedură Penală. Mai exact, articolul 91 indice 2, care prevede: „Convorbirile sau comunicările interceptate şi înregistrate pot fi folosite şi în altă cauză penală dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii concludente şi utile privitoare la pregătirea sau săvârşirea unei alte infracţiuni“. Or, prin introducerea amendamentului „Iordache“ la Legea sigurantei naţionale, această prevedere nu ar mai fi valabilă. În ultimii 15 ani, mai mulţi inculpaţi au încercat să scape de prevederile acestui articol 91 şi au ridicat în instanţele de judecată excepţii de neconstituţionalitate. Curtea Constituţională a decis în cel puţin trei cauze că aceste articole sunt constituţionale, prima dată în anul 2000, după o excepţie ridicată de Gheorghe Truţulescu, în dosarul „Ţigareta“. Ultima decizie pe marginea articolului 91 a fost luată în 2011.

CORUPŢIE ŞTEARSĂ CU AMENDAMENTUL

Dacă amendamentul va fi adoptat în forma propusă de Florin Iordache, multe cazuri de corupţie la nivel înalt ar rămâne nedescoperite din simplul motiv că acestea nu sunt infracţiuni de siguranţă naţională. Mai mult, şi cazurile descoperite prin astfel de interceptări telefonice şi aflate acum pe rolul instanţelor de judecată sunt în pericol, iar suspecţii ar putea scăpa nepedepsiţi. Asta deoarece în dreptul penal se aplică legea mai favorabilă inculpatului, iar interceptările aflate la dosar nu ar mai fi luate în calcul. 

„Adevărul“ vă prezintă câteva cazuri celebre, despre care nu s-ar fi aflat dacă „amendamentul Iordache” ar fi fost în vigoare la momentul săvârşirii faptelor.

Dosarul senatorului Cătălin Voicu

Printre dosarele cu greutate aflate pe rolul instanţelor ce ar putea fi definitiv îngropate se numără şi cel al fostului senator PSD Cătălin Voicu (foto). Condamnat în primă fază la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, parlamentarul îşi pune speranţele în acest amendament, mai ales că procesul său se apropie de final. În dosarul său, DNA a folosit ca probe interceptări obţinute pe mandat de siguranţă naţională, probe decisive pentru condamnarea în fond a lui Cătălin Voicu. De altfel, fostul senator PSD a criticat în permanenţă faptul că interceptările din dosar sunt pe mandat de siguranţă naţională şi că SRI ar fi contrafăcut aceste convorbiri.

Dosarul „Mită la primarul Craiovei“

Fostul primar al Craiovei Antonie Solomon (foto) este judecat după ce a fost acuzat că ar fi primit 50.000 de euro mită de la Cornel Penescu, unul dintre proprietarii lanţulului de hipermarketuri PIC. Banii ar fi fost plătiţi pentru a elibera autorizaţia de construcţie pentru un magazin PIC în Craiova, pe un teren aflat in litigiu, şi pentru a conecta noul hipermarket la reţeaua publică de transport în comun. Cazul de corupţie a fost descoperit în timp ce anchetatorii investigau alte fapte în baza unui mandat de interceptare telefonică dat pe siguranţa naţională. Procesul a început la Tribunalul Argeş, dar în cele din urmă a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru că Antonie Solomon a devenit parlamentar PPDD.

Cuibul infracţional din CSM

Foştii procurori George Bălan (foto), membru CSM, şi consilierul acestuia, Marcel Sâmpetru, judecătoarea de la Înalta Curte Georgeta Barbălată şi fostul şef al SIPI Ilfov Mihai Vlad au fost trimişi în judecată pentru divulgarea unor informaţii nedestinate publicităţii, unele dintre acestea fiind din cauze ce privesc siguranţa naţională. În executarea mandatelor de interceptare, SRI a descoperit că cei doi procurori, judecătoarea şi poliţistul formau un grup care trafica intens informaţii strict secrete, cum ar fi persoanele asupra cărora s-au emis mandate de interceptare, dat fiind că judecătoarea Barbălată era unul dintre cei patru magistraţi ÎCCJ care emiteau asemenea mandate. Informaţiile erau apoi folosite de protagonişti în scop de protecţie sau de avansare în funcţie. 

Şeful CJ Argeş, prins cu mâna la fonduri europene

În 2011, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu (foto), pentru mai multe fapte de corupţie şi fraudare de fonduri europene. Dosarul său s-a născut tot în urma unor interceptări făcute în baza siguranţei naţionale, iar fraudele şi corupţia de care este acuzat Nicolescu au ajuns la urechile anchetatorilor care investigau alte fapte. Prejudiciul în acest caz a fost calculate la aproape un milion de euro.

Mita lui Penescu 

În 2009, fostul director al Gărzii Financiare Argeş, Aurel Stoian, şi Gheorghiţă Pieca, administratorul firmelor omului de afaceri Cornel Penescu (foto), au fost arestaţi preventiv, iar ulterior au fost trimişi în judecată de procurorii DNA Piteşti. Conform rechizitoriului, Aurel Stoian a primit în tranşe lunare, cu titlu de mită, de la Cornel Penescu suma totală de 43.000 de lei pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu şi „pentru a proteja interesele ilicite“ ale societăţii PIC. Banii au fost puşi la dispoziţie de către Gheorghiţă Pieca, acesta ţinând o evidenţă strictă a sumelor, banii fiind remişi lui Stoian fie direct de către Penescu, fie prin intermediul lui Pieca. De asemenea, anchetatorii au stabilit că, în perioada 13 iunie 2006 - 6 aprilie 2007, Aurel Stoian a primit, în acelaşi scop, de la firma PIC bunuri în valoare totală de 1.540 de lei. Din acelaşi mandat de siguranţă naţională s-a născut şi uriaşul scandal „Mită în arbitraj“, în urma căruia au fost inculpaţi mai mulţi „oameni de fotbal“.