Exclusiv Cât de reală este amenințarea dronelor rusești? Generalul Bălăceanu temperează îngrijorările: "N-avem cum să luptăm cu resturile”
0Fragmente dintr-o dronă au căzut în Galați și au avariat un stâlp și atelierul unui localnic, după un atac masiv al forțelor armate ruse asupra unor obiective aflate la granița cu Ucraina. Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică de ce nu există soluții în astfel de cazuri.
Forțele ruse au reluat sâmbătă dimineață atacurile cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România, în județul Tulcea. Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că fragmente de dronă au fost descoperite în municipiul Galaţi, unde o anexă gospodărească şi un stâlp de electricitate au fost avariate.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei. În analiza sa pentru „Adevărul, generalul afirmă că majoritatea incidentelor de până acum au implicat resturi rezultate din lovirea dronelor rusești de apărarea antiaeriană ucraineană sau drone aflate în derivă, după ce au fost deviate de mijloacele de război electronic ale Ucrainei.
„N-avem cum să luptăm cu resturile. Totul legat de resturi este că în momentul în care se primește semnalul RO-Alert, cei care îl primesc să se adăpostească. Nimeni nu distruge resturile, nicio armată din lume nu poate face asta. Și nu poți să le ceri ucrainenilor să nu mai lovească dronele Shahed, așa cum nu e realist să le poți cere rușilor să nu îi mai atace. De precizat e că ținta nu este România, nu este cazul să ne panicăm. Sǎ luăm măsuri, da, dar nu avem de ce să ne panicăm, n-avem de ce să ne temem", spune generalul.
„Resturile au produs daune materiale și victime inclusiv în conflictul din Orientul Mijlociu, inclusiv în Israel, în statele din Golful Persic”, amintește generalul. „Din păcate, tehnologia nu permite și nici n-am avea cum fără resturi din rachetă sau din drona care este distrusă”, explică el.
Cel mai mare risc ar fi ca o astfel de dronă cu explozibil să cadă asupra unei zone populate. Și nu este o situație de neluat în calcul. „Vorbim de drone neutralizate, dar în acest caz am avut cazul unei drone nimicite. Pentru că dacă se folosește termenul de neutralizată, drona respectivă putea să fie neutralizată prin război electronic, mijloace de război electronic, și atunci nu mai avea aceeași traiectorie. Unele care pot să cadă cu încărcătură explozivă pe teritoriul României pot să fie și dintre cele care au fost neutralizate prin mijloace de război electronic. Ele sunt periculoase că-și păstrează încărcătura de explozibil. Le numim drone în derivă”, susține el.
Armata română trebuie să intervină și să nimicească aceste drone, dar soluțiile în cazul unor fragmente nu există.
Sigura soluție
„Noi, când vorbim de nimicirea dronelor, trebuie să vorbim de nimicirea dronelor care intră neautorizat, dar și a dronelor în derivă. Pentru că și ele sunt periculoase păstrându-și la bord încărcătura de explozibil. În schimb, cu resturile, singura măsură de protecție este adăpostirea. Asta ca să nu ai pierderi sau răniri umane, că în rest apar daune materiale. Suntem lângă o zonă de război. Dacă facem o statistică, noi avem cele mai multe incidente, pentru că sunt incidente, nu vorbim de atacuri, cu aceste căderi, dar nu sunt căderi de drone. Trebuie să facem o diferență: căderi de resturi de drone. Am avut și căderi de drone, dar majoritatea incidentelor sunt resturi de drone”, precizează generalul Virgil Bălăceanu.
El amintește și o premieră, la incidentul precedent cu drone pătrunse în spațiul aerian românesc.
„La incidentul precedent de intrare în spațiul aerian al României, de probabilitate de intrare în spațiul aerian al României, când au fost ridicate în aer și două F-16 din misiune, din misiunea de poliție aeriană, pentru prima dată s-a comunicat de către Ministerul Apărării că și mijloacele de apărare antiaeriană au fost pregătite pentru tragere. E pentru prima dată când Ministerul Apărării consemnează un asemenea lucru, ceea ce înseamnă că sunt măsurile mai clare din punct de vedere al combaterii dronelor care ar intra în spațiul aerian al României neautorizat sau în derivă cu explozibil la bord. Ele sunt cele mai periculoase. Adăpostirea nu este o simplă formalitate, ci singura apărare eficientă împotriva imprevizibilității resturilor metalice”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.
Se încarcă comentariile...
