De ce se moare în taberele din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Diana Rotaru a fost găsită inconştientă, în şoc hipotermic, după ce a stat câteva ore în zăpadă FOTO Dana Mihai
Diana Rotaru a fost găsită inconştientă, în şoc hipotermic, după ce a stat câteva ore în zăpadă FOTO Dana Mihai

Eleva de 13 ani care a căzut marţi seară de la etajul 3 a murit ieri-dimineaţă. Tânăra se afla în tabără la Buşteni. În ultimii trei ani, zeci de copii au murit sau au fost răniţi în taberele din România.

În ultimii ani, două eleve au murit înecate într-o tabără de la Eforie, un elev a sfârşit tot înecat într-o excursie la Băile Felix, o elevă care se întorcea dintr-o excursie de pe Valea Prahovei a murit după ce a căzut din tren, iar acestea sunt doar câteva dintre cazurile cele mai mediatizate.

Marţi seară, după 12 ore de comă profundă şi numeroase stopuri cardio-respiratorii, Diana Elena Rotaru, o olimpică la matematică de numai 13 ani, a murit. Eleva venise într-o tabără de performanţă la Buşteni şi a fost găsită acoperită de gheaţă, în faţa vilei unde era cazată. Nu se ştie încă cine este vinovat, în acest moment, cazul fiind preluat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia. Deocamdată, cercetările vizează mai multe persoane şi continuă audierea copiilor şi a profesorilor din tabără. Moartea fetei a fost încadrată de procurori ca ucidere din culpă. 

22 de copii din toată ţara, din clasele a VII-a până la a X-a, toţi cu performanţe naţionale la matematică, au venit pe 3 ianuarie la Buşteni, într-o tabără organizată de un profesor pensionar din Zalău, Mircea Lascu, director de editură şi autor al mai multor culegeri pentru pregătirea la nivel de top a micilor matematicieni. 

Urmau să stea la Buşteni, în tabăra „Math Time“ până pe 13 ianuarie, timp în care făceau zilnic 6 ore de matematică intensivă, la nivel de olimpiadă. Alături de profesorul însoţitor, în tabăra organizată la Centrul de Pregatire pentru Personalul din Industrie (CPPI) mai erau alţi trei profesori de specialitate, invitaţi pentru a ţine lecţii elevilor, dar care nu aveau nicio legătură cu organizarea taberei. 

Tabăra, neautorizată de Ministerul Educaţiei şi la care elevii s-au înscris cu acordul părinţilor, i-a costat, pe fiecare, 1.500 de lei. Vacanţa s-a oprit brusc după ce, marţi dimineaţă, Diana Elena Rotaru a fost găsită căzută în faţa vilei, acoperită de gheaţă.

Expertul criminolog Dan Antonescu a scris pe blogul său de pe adevarul.ro despre cazurile celor trei elevi care şi-au pierdut viaţa în tabere, în ultimele patru luni:

Ne mor copiii! Chiar nu ne interesează? Aceste cazuri au mai multe puncte comune. Unul este vîrsta celor trei: aproximativ 13 ani. Adică o vîrstă la care personalitatea, în formare ce-i drept, îşi cam spune cuvîntul. Cine-l ascultă, cine-l ia în seamă aşa cum ar trebui?! Maturizarea nu mai apare la 18 ani decît din punct de vedere penal. În realitate ea apare mult mai devreme chiar dacă este o pseudomaturizare,care-i dă adolescentului mult prea mult curaj.

12 ore de resuscitare

În momentul în care medicii au ajuns la ea, fata de 13 ani era în şoc hipotermic, cu o temperatură a corpului de numai 19,5 grade, cu afectarea tuturor funcţiilor vitale şi politraumatisme ale capului şi picioarelor. Căzuse de la aproximativ 8 metri, de la etajul 3, şi stătuse ore bune în zăpadă. Pentru a-i putea acorda primele îngriiri medicale, medicii au fost nevoiţi să spargă gheaţa de pe trup cu o foarfecă. 

Starea de sănătate a fost evaluată ca una critică, cu şanse minime de supravieţuire. A făcut un prim stop cardiorespirator de cum a ajuns la spitalul din Sinaia şi au urmat alte câteva în cursul zilei, astfel că, timp de 12 ore, între trei şi şapte medici au făcut cu schimbul masaj cardiac şi manevre de resuscitare şi au monitorizat-o pe aparate. Doctorul a ţinut să infirme zvonurile de consum de alcool şi somnambulism, vehiculate în acest caz. „Sunt speculaţii, medicina se bazează pe dovezi. Nu putem face aprecieri nici în legătură cu timpul cât a stat în zăpadă sau dacă a fost sau nu tentativă de sinucidere“, a precizat Tămăduianu. 

Familia fetei, consiliată în tot cursul zilei de marţi de către personalul spitalului, a cerut înţelegere şi discreţie în acest caz. Trupul fetei va fi supus unei autopsii pentru stabilirea exactă a cauzelor decesului.

Asculta muzică cu teme sinucigaşe

Diana Rotaru era fană a formaţiei rock Escape the Fate. Trupa a debutat, în 2004, cu albumul „Dying Is Your Latest Fashion“ (n.r. A muri este ultima ta modă). 

De asemenea, şi comportamentul ei faţă de colegi nu era unul obişnuit. Unul dintre elevii Şcolii nr. 56 „Jose Marti“ a dezvăluit pentru „Adevărul” că Diana Rotaru nu era o fire sociabilă şi că obişnuia să se poarte urât cu toată lumea. „Era o fire singuratică, nu stătea cu nimeni în clasă şi se purta răutăcios cu colegii ei“, a spus sursa citată. 

Din această cauză, Diana Rotaru era mereu victima glumelor proaste ale colegilor săi. „Pentru că trăia în lumea ei, toţi o luau la mişto şi făceau glume proaste pe seama ei“, a mai povestit colegul elevei decedate la Buşteni. (Mara Răducanu)

Alcool, sex şi teribilism departe de părinţi

Una dintre puţinele metode de a scăpa de supravegherea părinţilor, dacă nu chiar singura, este tabăra şcolară, potrivit lui Nicolae Hristea, un profesor din Bucureşti care a organizat mai multe tabere pentru elevi.

„Eu i-am văzut cum se comportă, trebuie să faci poliţie cu ei, că altfel îi ai pe conştiinţă. Am confiscat sticle de whisky din camerele elevilor de şcoală generală, am însoţit grupuri de elevi de clasa a VII-a la club şi îi aşteptam şi la uşa de la baie“, spune profesorul Nicolae Hristea.

Nu toţi profesorii au grijă însă ca elevii din tabere să se întoarcă vii şi nevătămaţi, ei înşişi făcând exces de alcool şi teribilism în astfel de deplasări. Aşa se face că în 2011, un grup de elevi de 10-12 ani, aflaţi într-o tabără la mare, au petrecut toată noaptea într-o discotecă cu ţigări şi alcool şi au adormit pe canapele. Fotografia a făcut turul televiziunilor din România.

Tragedii petrecute în vacanţă

Cazul olimpicei care a murit zilele trecute nu a fost primul de acest fel. Un alt exemplu este cazul unui băiat de 12 ani, Răzvan Marin, înotător de performanţă, care a murit în septembrie 2012, după ce a căzut de la etajul trei al unei cabane din Masivul Bucegi. Minorul era în cantonament cu antrenorii şi colegii de la clubul „Delfinul“ din Capitală.

Pe lista neagră a tinerilor care au murit în excursii se află şi un copil în vârstă de şapte ani din Arad, care s-a înecat la ştrand, în Băile Felix, pe data de 27 mai 2010. Copilul se afla în excursie, alături de un grup de 40 de elevi din judeţul Arad. Procurorii orădeni au început imediat urmărirea penală în cazul Simonei Hepeş, în grija căreia a fost lăsat Cătălin Lebonov, băieţelul înecat. 

Elevul care s-a înecat în excursie la Băile Felix a stat sub apă 15 minute până să-i fie sesizată absenţa

Elevul care s-a înecat în excursie la Băile Felix a stat sub apă 15 minute până să-i fie sesizată absenţa

În urma necropsiei, medicii au stabilit că băieţelul a zăcut în apă în jur de 15 minute, până să fie descoperit şi scos la suprafaţă. Învăţătoarea Simona Hepeş a primit un an de închisoare cu suspendare şi a fost nevoită să plătească daune de 400.000 de lei, deoarece femeia s-a dovedit a fi vinovată de moartea elevului. Magistraţii au specificat că banii trebuie plătiţi de învăţătoare împreună cu Grupul Şcolar Vinga, unde învăţa copilul. 

Un alt caz, mult mai recent, este cel al elevei din Bucureşti care a murit anul trecut, în octombrie, după ce a căzut din tren, la întoarcerea dintr-o excursie cu şcoala pe Valea Prahovei.  „Dosarul este în instrumentare. Nu  s-a conturat o soluţie în acest caz“, au declarat surse din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov.  

Trei copii înecaţi în Mureş

În data de 9 iulie 2009, trei copii care făceau parte dintr-un grup de excursionişti din Timişoara s-au înecat în râul Mureş, în apropiere de Cetatea Soimoş. Copiii făceau parte din Comunitatea Penticostală din Timişoara şi erau însoţiţi de trei supraveghetori. A fost deschisă o anchetă în acest caz, însă nu s-a făcut public rezultatul.

O tragedie mai veche, dar extrem de cunoscută, este moartea unei eleve de 12 ani, în vara anului 1998. Fata era în tabără la Năvodari şi se juca cu o prietenă pe balconul imobilului unde era cazată. Tânăra şi-a secţionat artera de la gât după ce s-a împiedicat şi a căzut peste o bucată de geam lăsat în mod neglijent sprijinit de perete de tâmplarul taberei. Copila a murit în câteva secunde.

Un al caz grav care s-a întâmplat pe litoral a fost la Eforie. În 2009, trei băieţi din Iaşi care se aflau în tabără au intrat în mare, deşi erau într-o zonă în care scăldatul era interzis. Jucându-se, cei trei s-au îndepărtat de mal, fiind traşi spre larg de marea agitată. Unul dintre ei a reuşit să scape, dar ceilalţi doi au murit înecaţi. 

Victimele, mereu vinovate

Profesoara care conducea grupul s-a comportat într-un mod greu de înţeles. Salvamarii au relatat cum Elisabeta Mincior le-a cerut ajutorul venind agale spre foişor. Abia când a ajuns lângă ei, le-a spus că doi copii nu au mai ieşit din apă. Supraveghetoarea nu a considerat niciun moment că ar fi responsabilă de tragedie. „Dacă ei n-au vrut să înţeleagă!“, s-a dezvinovăţit femeia, aruncând vina pe copii. Profesoara fost trimisă în judecată pentru ucidere din culpă. (Claudia Untaru, Ştefan Borcea, Sînziana Ionescu, Dana Mihai)

Ce condiţii trebuie să îndeplinească o tabără oficială

Cazul tinerei de 13 ani care a murit de stop cardiorespirator cauzat de hipotermie severă după ce a căzut de la etajul al treilea al unei vile din Buşteni a stârnit o controversă în ceea ce priveşte modul în care sunt organizate taberele pentru copii. 

„MATH TIME“ nu este o tabără 

Secretarul de Stat Stelian Fedorca a ţinut să sublinieze pentru „Adevărul“ faptul că „Math Time“ nu se poate numi formal o tabără odată ce nu a fost organizată sau avizată de Ministerul Tineretului şi Sportului, ci de o instituţie privată. „«Tabără» înseamnă o clădire împrejmuită, cu pază, cantină, cu anumite condiţii. Nu a fost cazul aici, unde vorbim de o întâlnire privată. Părinţii şi-au înscris copiii online şi au încheiat un contract cu organizatorii”, a explicat Fedorca. Acesta susţine că, pentru a se numi tabără şi a primi aviz, o excursie privată trebuie să respecte toate condiţiile impuse de lege, ca în cazul celor de stat.

Regulamentul şi normele pentru tabere prevăd respectarea unor măsuri igienico-sanitare şi de securitate personală care să prevină situaţii tragice, care sunt de multe ori trecute şi în contractele încheiate de firmele private, spune oficialul. 

„Trebuie să respecte programul elaborat, să se anunţe orice activitate care urmează să fie desfăşurată, să nu se consume băuturi alcoolice, să nu se fumeze. Ce este important la o tabără este să aibă acele avize sanitare şi de siguranţă fiindcă nu poţi să organizezi o tabără într-o locaţie din care poate să cadă cineva“, a mai declarat secretarul de stat Stelian Fedorca.

Un însoţitor la 15 elevi

Pentru a preveni astfel de tragedii în cadrul excursiilor sau taberelor organizate de profesori, Inspectoratul Şcolar al Capitalei a elaborat, în octombrie 2012, o nouă procedură care prevede existenţa unui însoţitor la 10-15 elevi, dar şi prezenţa personalului sanitar în tabără. În plus, profesorii însoţitori trebuie să completeze o declaraţie pe proprie răspundere privind asigurarea protecţiei copiilor, să-i instruiască pe elevi cu privire la toate riscurile posibile, să aibă avizele lor medicale şi să obţină aprobarea conducerii şcolii şi a inspectoratului.

Preşedinta Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Mihaela Gună, îi sfătuieşte pe părinţi să fie foarte atenţi când îşi trimit copiii în astfel de excursii private, pentru că o fac pe propriul risc. 

„Părinţii ar trebui să ştie cu precizie locaţia taberei şi cu ce însoţitori vor merge copiii lor acolo. Este important să se stabilească un regulament de organizare a taberei, care să fie respectat“, a declarat Mihaela Gună.  (Ioana Nicolescu)

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite