Daniel David, rectorul UBB: În 5-10 ani oamenii vor avea cipuri implantate în cap. La ce vor ajuta implanturile cerebrale

În 5-10 ani oamenilor li se vor face implanturi cerebrale pentru optimizarea atenției sau a memoriei, este de părere rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB), psihologul Daniel David.

Rectorul UBB Daniel David

„Tehnologia o să creeze noi valori la care nici nu ne gandim acum, noi trebuințe care nici nu ne trec prin cap, noi interese la care nici nu visăm în acest moment (…) Dar când se întâmplă aceste mișcări, oamenii ar trebui să conștientizeze că se va întâmpla o schimbare, ca să poată alege liber. Să nu fie ceva forțat, să nu fie ceva mascat, să nu fie ceva ascuns, ci să fie o chestie transparentă în care omul să poată să aleagă dacă merge spre acea schimbare a umanității sau nu. Oricât ne dam peste cap, în 5 sau 10 ani o sa avem implanturile cerebrale. Deja le avem. Deocamdată le folosim pentru a trata epilepsia rezistentă la tratamentele clasice, le folosim pentru diverse forme de parkinson”, a arătat psihologul la Rethink Summit de la Poiana Braşov.

Acesta este de părere că o să apară implanturile care o să „meargă” nu pe patologie, ci pe optimizarea oamenilor.

„Pentru a ne optimiza atenția, a ne optimiza memoria, a optimiza alte funcții cognitive. Și n-are sens să trăim cu iluzia că nu se va întâmpla sau că prin etică sau științe sociale o sa blocăm lucrul ăsta. Nu, o să apară integrarea fizic cyber. Întrebarea este: cum facem, și aici iar mă întorc la zona de etică și științe sociale, ca aceste dezvoltări să nu producă polarități? Adică să nu fie unii oameni care să-și permită o astfel de tehnologie și alți oameni care n-o să-și permită o astfel de tehnologie și o să apară în specia umană niște categorii foarte diferite care se vor război între ele. Asta este o problemă serioasă de etică și științe sociale. Deci vedeți, când vorbim despre contextul acceptabilității sociale și de etică asupra devzvoltării tehnologiei, eu zic că trebuie să privim și mai departe, nu doar acum să ne protejăm umanitatea. Umanitatea se va schimba și trebuie să avem grijă ca aceste transformări să nu producă polarități sau războaie între noi, sau între triburi, ca să spun așa, unii care își vor permite, alții care nu-și vor permite aceste upgrade-uri tehnologice”, conchide rectorul UBB.

Implantul pentru epilepsie

Reamintim că un nou tratament pentru epilepsie - care reprezintă o speranță pentru pacienții în cazul cărora nu funcționează tratamentele clasice - este deja în teste pe oameni. Este vorba despre un dispozitiv electronic implantat în creier, prin intermediul căruia se blochează celulele cerebrale responsabile de crize epileptice.

Inițiatorii studiului au constatat că implanturile cerebrale nu au transformat sentimentul de sine sau de personalitate al pacienților. Nici implantarea pe termen lung a dispozitivului electronic în creierul acestora, nici stimularea electrică pentru a modula funcția creierului, nu au dus la modificări ale percepțiilor de sine ale celor studiați și nici nu au schimbat percepțiile pacienților asupra membrilor familiei sau a membrilor acestora asupra pacienților. „Aceasta este o veste liniștitoare pentru mai mult de 3.000 de pacienți cu epilepsie refractară care folosesc în prezent acest implant, dar și pentru mulți alții care ar putea considera acest tratament, pe viitor, ca o modalitate de a preveni convulsiile provocate de boală“, spune autorul cercetării, Tobias Haeusermann de la Universitatea din California.

Odată ce va fi disponibil în tratamentul oamenilor, implantul respectiv ar putea fi utilizat și în boala Parkinson sau în tumori cerebrale.

Și Musk face teste

În luna mai, Neuralink, unul dintre start-up-urile lui Elon Musk, a anunțat, la rândul lui, că a primit aprobarea autorităților sanitare americane pentru a-și testa implanturile cerebrale pe oameni. „Este un prim pas important care va permite într-o zi ca tehnologia noastră să ajute mulți oameni", a declarat compania californiană pe contul său de Twitter.

Neuralink proiectează dispozitive conectate care să fie implantate în creier pentru a comunica cu computerele direct prin gândire. Sunt destinate, în primul rând, să ajute persoanele care sunt paralizate sau care suferă de boli neurologice. Start-up-ul intenționează apoi să facă aceste implanturi suficient de sigure și de fiabile pentru a fi utilizate în așa numitele operații chirurgicale elective (de confort) – cine va dori va putea plăti câteva mii de dolari pentru a-și dota creierul cu puterea unui computer. Potrivit lui Elon Musk, aceste cipuri ar trebui să permită omenirii să realizeze o „simbioză cu inteligența artificială (IA)", după cum anunța el în 2020, în cadrul conferinței anuale a companiei.

De altfel, în septembrie, Neuralink a anunțat că este în căutare de pacienţi cu tetraplegie datorată unei leziuni verticale a măduvei spinării sau SLA. Participanţilor le va fi implantat chirurgical un BCI cu ajutorul unui robot brevetat într-o regiune a creierului care controlează mişcarea, cu scopul de a le permite să controleze un cursor de calculator sau o tastatură doar cu ajutorul gândurilor lor. Studiul va evalua siguranţa şi funcţionalitatea tehnologiei, potrivit unui comunicat.

Maimuțe capabile să joace jocuri video

„Suntem acum siguri că dispozitivul Neuralink este gata pentru oameni, așa că termenul depinde de procesul de aprobare al FDA", agenția americană pentru medicamente, anunța Musk la sfârșitul lunii noiembrie pe Twitter, la o lună după ce a cumpărat rețeaua de socializare.

Deocamdată, prototipuri de mărimea unei monede mici au fost implantate în craniile unor animale. Mai multe maimuțe sunt acum capabile să „joace" jocuri video sau să „tasteze" cuvinte pe un ecran, pur și simplu urmărind cu ochii mișcarea cursorului.

La sfârșitul lunii noiembrie, start-up-ul a prezentat, de asemenea, ultimele sale progrese în ceea ce privește proiectarea unui robot-chirurg și dezvoltarea altor implanturi, care urmează să fie instalate în măduva spinării sau în ochi, pentru a restabili mobilitatea sau vederea.

În 2022, Elon Musk i-a îndemnat pe angajații Neuralink să lucreze mai repede. „Vom fi cu toții morți până se va întâmpla ceva util", le-a spus el la o întâlnire de anul trecut, potrivit agenției de presă Bloomberg.

Alte companii lucrează la controlul calculatoarelor prin intermediul gândirii, cum ar fi Synchron, care a anunțat în iulie 2022 că a implantat prima interfață creier-mașină din Statele Unite.

„Construim o tehnologie capabilă să transmită în mod direct gândurile persoanelor care și-au pierdut capacitatea de a se mișca sau de a vorbi din cauza unei boli sau a unei leziuni", a explicat Thomas Oxley, fondatorul și directorul general al acestui start-up, într-o înregistrare video de pe site-ul său. Mai mulți pacienți testează implantul, care a fost introdus în vasele de sânge, pentru a putea redacta e-mailuri sau pentru a intra pe internet cu ajutorul ochilor și al creierului.