Daciada de idei PSD pentru blocarea organizării concursurilor pentru directori în şcoli

PSD nu ştie ce să mai facă pentru a bloca organizararea concursurilor pentru directori în şcoli. Sub pretextul că vrea să pună directorii unităţilor de învăţământ la adăpost de orice ingerinţă, inclusiv politică, senatorul PSD Ovidiu Donţu a propus ca directorii din preuniversitar să fie aleşi de corpul profesoral, fără concurs. Experţii în educaţie spun că tocmai această soluţie duce la politizare.

După ce ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a anunţat că nu renunţă la concursurile pentru directorii de şcoli, senatorul PSD Ovidiu Donţu a depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege, respins în 2015, care prevede ca directorii să fie numiţi prin vot de către colegii lor şi nu aleşi prin concurs.

Aceasta este a doua tentativă a PSD de a bloca organizarea concursurilor pentru directori în şcoli, după cea a senatoarei Ecaterinei Andronescu, care depusese un amendament la Legea educaţiei pentru a amâna această procedură până anul viitor.

Concret, acum Donţu propune ca directorii generali şi directorii adjuncţi din învăţământul preuniversitar să fie exceptaţi de la prevederile articolului 257 din Legea educaţiei naţionale, care prevede că „funcţia de director şi director adjunct se ocupă prin concurs public, de către cadrele didactice titulare, membre ale corpului naţional de experţi în management“.

Pretextul a fost de a proteja directorii de orice ingerinţă, inclusiv politică. „Am iniţiat prezentul demers legislativ din dorinţa de a pune directorii de unităţi de învăţământ la adăpost de orice ingerinţă care s-ar putea exercita în ceea ce priveşte numirea sau menţinerea pe aceste funcţii“, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege.

Prevederile proiectului de lege

Concret, senatorul Donţu vrea ca în cazul directorilor din învăţământul preuniversitar funcţiile să se ocupe în urma alegerilor, prin votul membrilor corpului profesoral al respectivei unităţi de învăţământ pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit.

Propunerea legislativă prevede că inspectoratul şcolar numeşte comisia pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, care este formată din 7-9 membri, din care cel puţin un reprezentant al inspectoratului şcolar, cinci cadre didactice din respectiva unitate de învăţământ precum şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, propuşi de Consiliul de Administraţie al şcolii.
La alegerile pentru funcţiile de director şi director adjunct din învăţămîntul preuniversitar ar urma să participe, de drept, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate şi un reprezentant al părinţilor, dar cu statut de observatori.

Ovidiu Donţu susţine că în acest fel pot fi selectaţi candidaţii cu cele mai bune proiecte de management. „Consider că această modalitate asigură mecanismul necesar alegerii pentru funcţia de conducere a celui mai bun candidat dintre profesorii care predau la respectiva unitate şi care prezintă, de exemplu, un bun proiect, viabil, privind managerierea respectivei unităţi“, a arătat senatorul în expunerea de motive.

Vlaston: În afara concursului de competenţe nu există alt criteriu

Experţii în Educaţie afirmă că alegerea directorilor fără concurs nu este o idee bună. În plus, aceştia nu pot fi feriţi de ingerinţele invocate de iniţiatorul proiectului de lege. „În afara concursului de competenţe nu există alt criteriu pe lumea asta. Fără să dai o teză sau un interviu nu se poate. Proiectele manageriale le apreciază inspectorul general care e pus de ministrul Educaţiei. Şi dacă viitorul ministru va fi de la PSD, atunci se schimbă şi inspectorul general, care la rândul lui face alte schimbări politice. Piesa asta o vedem de 10-15 ani încoace. Nu ştiu câţi directori de şcoală mai sunt numiţi prin concurs, cei mai mulţi sunt numiţi cu delegaţie de la un an la altul“, a explicat, pentru „Adevărul“, profesorul Ştefan Vlaston.

Potrivit acestuia, în numirea directorilor trebuie implicate comunităţile locale, inclusiv părinţii. „Cea mai bună soluţie este cea prevăzută de actuala lege: directorii să fie aleşi prin concurs de către consiliile de administraţie ale şcolilor, din care să facă parte şi părinţi, şi reprezentanţi ai consiliilor locale, în proporţii egale. Interesul este în primul rând al celor din şcoală şi al părinţilor să meargă bine şcoala. Interesul politicilor este altul, să aducă voturi, să facă campanie electorală... Alegerea managerului trebuie să fie cel mai aproape de interesul celor pe care îi slujeşte. Acest interes este dictat de părinţi, de profesori şi de autorităţile locale“, a mai spus expertul.

Bulai: Problema nu este la directori

Sociologul Alfred Bulai susţine că tocmai acest mod de numire al directorilor este susceptibil de politizare. „Ingerinţele nu sunt neapărat un monopol generat de cadrul legal, ci de mecanismele care funcţionează informal în România. De pildă, după lege, prefecţii nu sunt numiţi politic, dar toate guvernele din România i-au schimbat. Ba unii au plecat singuri după ce s-a schimbat Guvernul, ştiind că nu mai sunt ai lor la putere. De aceea, problema nu este la numirea directorilor, ci la cum sunt numiţi inspectorii şcolari, pentru că directorii depind de inspectoratul şcolar, care organizează concursul“, arată sociologul.

Alfred Bulai consideră că în România nu se poate aplica modelul occidental al responsabilizării comunităţii locale, tocmai din cauza influenţelor politice.
„Modelul occidental este, sigur, cel al responsabilităţii comunitare, în sensul în care comunitatea se implică în numirea directorilor. În România, evident, acest lucru face ca să existe o presiune a mediului politic local. Este o realitate cu care nu se confruntă ţările occidentale, care au altă istorie a autonomiei universitare şi preuniversitare. Ideea că dai un concurs este mai utilă, din punctul meu de vedere, pentru că un concurs scris rămâne acolo“, a conchis sociologul.

Scandal în Parlament pe concursul pentru directorii de şcoli

Iniţiativa senatorului PSD Ovidiu Donţu vine după tentativa de modificare pe şest a Legii Educaţiei naţionale în Parlament care a stârnit un scandal-monstru.

PNL a cerut în plenul Senatului înlocuirea social-democratei Ecaterinei Andronescu din Comisia de învăţământ, în urma unui amendament apărut la o iniţiativă legislativă, care prevedea că se amână concursul pentru posturile de directori în şcoli, anunţat de Ministerul Educaţiei pentru această toamnă.

Raportul Comisiei de Învăţământ apare semnat de către preşedintele comisiei, Ecaterina Andronescu (PSD) şi de către secretarul Dumitru Oprea (PNL). Însă acesta din urmă a reclamat faptul că semnătura care a apărut pe raport nu îi aparţine.

Andronescu s-a apărat, spunând că, în calitate de senator, are dreptul să depună amendamente la iniţiativele legislative. „Faptul că acolo am scris un amendament este un drept legitim exprimat“, afirma Ecaterina Andronescu.

Proiectul de lege incriminat se află blocat la comisia de învăţământ din Senat, după ce, iniţial, apăruse pe ordinea de zi a şedinţei de plen, dar în Biroul Permanent s-a decis retrimiterea lui la comisia de specialitate.