Curtea Supremă decide că furtul de identitate pe o reţea de socializare e infracţiune. Explicaţiile experţilor

FOTO Shutterstock

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis că deschiderea unui cont pe o reţea de socializare cu numele unei alte persoane reprezintă infracţiune de fals informatic şi se pedepseşte cu până la cinci ani de închisoare

Fapta unei persoane de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare pe numele unei alte persoane, unde sunt postate fără acordul acesteia informaţii, fotografii şi imagini video, constituie infracţiune, a decis completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conform articolului 325 din Codul Penal, fapta se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani. 

Instanţa supremă a fost sesizată de Curtea de Apel Braşov în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, într-un dosar în care un bărbat a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 8 luni închisoare pentru şantaj, fals informatic şi violarea vieţii private a unei persoane, după ce a deschis un cont fals pe o reţea de socializare şi pe un site pentru adulţi, unde a postat fotografii şi filmuleţe compromiţătoare cu aceasta.

Potrivit actului de acuzare, în decembrie 2018, bărbatul respectiv şi-a ameninţat fosta iubită că, dacă nu va relua relaţia cu el, va da publicităţii pe internet mai multe fotografii care o înfăţişau dezbrăcată şi filmuleţe în care cei doi apăreau întreţinând relaţii sexuale.

Ulterior, bărbatul a creat pe un site de adulţi un profil cu numele femeii, unde a postat fotografii cu ea dezbrăcată şi un filmuleţ în care fosta iubită întreţine relaţii sexuale cu el, precum şi un profil fals pe Facebook cu numele persoanei vătămate, de pe care a trimis altei persoane fotografii cu femeia dezbrăcată.

Decizii contrare 

La judecarea apelului, judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au decis să sesizeze Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu pronunţarea unei chestiuni de drept: „Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul Penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.

Curtea de Apel Braşov a motivat sesizarea prin faptul că, în dosare asemănătoare privind săvârşirea infracţiunii de fals informatic prin creare de conturi false pe reţelele de socializare, instanţele au dat decizii contrare, de la condamnare la achitare sau schimbarea încadrării juridice.

Intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial

Judecătorul Cristi Dănileţ spune că, din acest moment, dosarele pentru astfel de cazuri vor avea soluţionări asemănătoare. „Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este obligatoriu de aplicat de toate instanţele. Practic, Înalta Curte a explicat cum trebuie interpretată legea. După ce va apărea motivarea hotărârii, aceasta se va publica în Monitorul Oficial şi, repet, va deveni obligatorie pentru toate instanţele judecătoreşti din România. Şi cazuri de acest fel sunt destul de multe în instanţe. În principiu, este vorba de bărbaţi care vor să se răzbune pe fostele lor consoarte”, a declarat Cristi Dănileţ, care a mai precizat că totuşi există şi cazuri în care infracţiunea de furt de identitate nu are legătură cu un conflict amoros. 

Subreglementare

Psihologul Mihai Copăceanu consideră că România a rămas în urmă cu reglementarea activităţilor online. „Avem prea puţine ghiduri despre folosirea acestui mediu, avem prea puţine restricţii, prea multă libertate şi prea puţine sancţiuni pentru fapte care dacă s-ar fi desfăşurat în mediul fizic ar fi fost sancţionate. Mediul online reprezintă câteva capcane: încurajează şi facilitează actele care afectează integritatea, demnitatea şi siguranţa personală. Unei persoane în spatele unui device/calculator îi este mult mai uşor să exprime lucruri cu care altfel ar fi fost mai cenzurată. 

Avem prea puţine ghiduri despre folosirea mediului online, avem prea puţine restricţii, prea multă libertate. Mihai Copăceanu psiholog

Când ne confruntăm în mediul fizic, suntem mai inhibaţi şi cu un anume autocontrol. Apar jena, ruşinea şi refuzul. În mediul online, nu avem această cenzură morală, facem acte pe care ulterior le regretăm, agresăm, jignim sau trecem la ilegalităţi. Suntem caracterizaţi de o altă permisivitate în mediul online, ne considerăm mult mai liberi. Pe de altă parte, persoanele cu tendinţe antisociale tind să profite la maximum de slăbiciunile mediului virtual. Crearea unor conturi false, realizarea unor acţiuni fără a ne fi cunoscută identitatea încurajează actele ilegale tocmai datorită siguranţei că nu sunt identificaţi, cunoscuţi, recunoscuţi şi deci sancţionaţi”, a precizat psihologul.