Exclusiv Cum va fi afectată România de criza politică și economică din Germania. Expert: „Copiem formele, dar conținutul mai puțin”
0O criză politică serioasă se suprapune la Berlin peste criza economică care macină de doi ani Germania. Analistul politic Ștefan Popescu explică, pentru „Adevărul”, cum ar putea fi afectată România de problemele Germaniei, fie că vorbim de criza economică sau de cea politică.
Economia Germaniei suferă de când a rămas fără gazele ieftine rusești. Anterior, în perioada Angelei Merkel, germanii au făcut o greșeală uriașă, la presiunea Verzilor și a activiștilor de mediu, și a închis centralele nucleare, conectându-se la gazele Moscovei. A rezultat o dependență de Rusia care a făcut ca economia Germaniei să intre în recesiune, iar numeroși germani să rămână fără locuri de muncă.
Și fiindcă Germania este vioara numărul 1 în Europa, cel puțin în plan economic, problemele sale s-au transmis ca un efect de domino pe continent.
Zodia crizelor la Berlin
Din această săptămână, criza economică nu este singura bătaie de cap pentru germani. O criză politică serioasă se suprapune problemelor economice, după ce cancelarul Olaf Scholz a ales să-l demită pe ministrul de Finanțe, Christian Linder.
Principalul punct de divergenţă în coaliţie l-a reprezentat acoperirea deficitului în bugetul pentru anul 2025, în timp ce Germania trece prin al doilea an de recesiune şi mai multe sectoare ale economiei germane se află în criză şi anunţă concedieri, cum este cazul sectorului auto. Gestul cancelarului a provocat reacția colegilor lui Linder, iar Partidul Democraților Liberi (FDP) și-a anunțat retragerea. Social-democrații lui Olaf Scholz au rămas în aceste condiții aproape singuri, într-un guvern minoritar din care mai fac parte cei din Partidul Verde. Doar că, în Germania, la fel ca în întreaga Uniune Europeană, partidele ultrasocialiste, precum Verzii, sunt în cădere liberă, astfel că social-democrații nu mai au un partid solid care să le fie alături.
Iar Olaf Scholz nu are timp să respire. Opoziția a cerut un vot de neîncredere, iar soarta sa pare pecetluită. Pe 15 ianuarie se va decide totul, dar cei mai mulți analiști sunt convinși că guvernul va cădea, iar în martie vor avea loc alegeri anticipate.
Ce urmează pentru Germania
Doctor în științe politice la Sorbona, Paris, profesorul Ștefan Popescu a vorbit cu „Adevărul” despre problemele care afectează Germania, iar implicit și Uniunea Europeană, inclusiv România.
„În Germania, alegerile oricum intraseră, practic, într-o linie dreaptă și eram în precampanie electorală. În toamnă, anul viitor, urmau să aibă loc alegeri la termen. Nu sunt chiar atât de pesimist în privința șanselor cancelarului Olaf Scholz de a păstra Cancelaria Federală, în condițiile în care nu există o altă figură proeminentă în alte partide, mă refer în CDU-TSU, pentru ocuparea acestei poziții. Cred că viitoarele alegeri se vor duce spre o reeditare a coaliției între socialdemocrați și conservatorii din CDU-TSU. Deoarece se constată o scădere, o prăbușire a Verzilor și o scădere a liberalilor, o puternică scădere a liberalilor în sondarii. Deci singura formulă viabilă este, exact ca în cazul României, în mod paradoxal, alianța dintre social-democrați și CSU-TSU”, crede profesorul.
În acest moment, chiar dacă pare o figură șterasă în comparație cu Angela Merkel, cancelarul Scholz nu pare să aibă rival. Și chiar dacă social-democrații sunt în scădere, Ștefan Popescu crede că el va câștiga alegerile. „Să ne amintim alegerile din 2009, când deși Angela Merkel nu stătea foarte bine în sondaje, a fost totuși votată. Germanii sunt destul de conservatori și se uită la mai multe, au o psihologie diferită față de alegătorii, cum să spun, din țările mediteraneane”, spune el.
Radicalizarea Europei, un proces în curs
În opinia sa, criza politică din Germania va avea un ecou în Uniunea Europeană. Într-un moment în care cealaltă mare puterea europeană, Franța, a traversat o criză politică și a găsit cu greu un echilibru extrem de fragil, iar partidele de dreapta se află pe val, situația din Germania nu poate trece neobservată. În plus, reverberațiile victoriei lui Donald Trump se vor simți curând în Europa.
„Fără îndoială că, la un moment dat, cultura politică europeană va fi influențată de aceste schimbări structurale de pe eșicherul politicii americane, iar noi deja asistăm radicalizarea partidelor tradiționale. Vedem foarte bine ce se întâmplă și în Franța, cealaltă țară extrem de importantă din Uniunea Europeană și care a trăit intens primul moment trumpist, cu dreapta care este reprezentată de partidul doamnei Le Pen și a domnului Bartela, și o radicalizare a unei părți consistente a partidului neogolist Les Republicains (republicanii), și, de asemenea, o radicalizare de cealaltă parte a stângii, pentru că principala forță a stângii nu mai este partidul socialist francez, ci partidului Mélenchon, Franța nesupusă. Și, bineînțeles, în Italia observăm că drFratelli d'Italia, care a câștigat recent alegerile regionale în Liguria, regiune dominată de stânga de decenii”, explică profesorul.
„În România se simte mai târziu”
El precizează însă că problemele Europei nu sunt rezultă exclusiv din cele ale Statelor Unite. Probleme precum imigrația ilegală, inflația și creșterea extremiștilor, atât de dreapta, despre care se vorbește mult, dar și a celor de stânga, trecută de regulă sub tăcere.
„Totuși, aceste lucruri nu se produc numai ca urmare a unei unde de șoc de peste ocean, dar și a unor situații similare, pentru că problema imigrației este o problemă și în Europa. De asemenea, problema legată de șocul inflaționist și erodarea puterii de cumpărare s-a simțit și în Europa, și în Statele Unite ale Americii, creșterea prețurilor, ortodoxia măsurilor politicilor verzi, de asemenea. Toate acestea au constituit elemente comune care au provocat, în paralel cu mutarea spre centru a partidelor tradiționale, care au lăsat dreapta și stânga descoperite, iar atunci curentele radicale au preluat tematica dreptei și tematica stângii”, consideră el.
România este influențată de tot ceea ce se întâmplă în SUA, Franța și Germania, dar unda de șoc ajunge mai greu în estul Europei.
„În România se simte mai târziu. La noi, având în vedere că nu prea avem consistență ideologică, și vedeți foarte bine trecerile de filiale întregi, de la un partid la altul, la noi nu cred că se pune problema în termeni de ideologie, cel puțin eu nu cred. Eu rămân la formula lui Caragiale, ca românul imparțial. Aș spune că altele sunt consecințele cele mai importante asupra României. Noile opțiuni, noua politică, noua strategie americană față de Europa, bineînțeles că vor fi determinante. Dar noi nu avem o consistența ideologică, aceasta se oprește la frontiera de vest a României. Asta nu înseamnă că nu putem fi afectați, însă nu în aceeași măsură”, adaugă el.
Economiile României și Germaniei, sufocate de reglementări
România va fi însă mai afectată de criza economică din Germania și din vestul continentului. De altfel, aceste probleme deja se simt și la noi. România are o creștere economică mai degrabă marginală, iar deficitul a ajuns la cote astronomice. În timp ce politicienii își arogă merite pe care nu prea le au, dar trec cu vederea adevăratele probleme și își pasează responsabilitățile, lucrurile nu merg neapărat bine.
„Criza economică din Germania deja afectează centrul Europei. Din moment ce Volkswagen, dar și alte multinaționale importante, adică companii tradiționale, se află în picaj e clar că nu sunt vremuri bune acolo. Evident că ele vor fi ajutate, nu vor fi lăsate să se prăbușească, dar anunțau că există riscul iminent de închidere. Și vă puteți închipui că modelul economic german este în criză, nu numai ca urmarea sancțiunilor la adresa Rusiei, pierderii pieței ruse, dar Germania e afectată de prețurile mari la energie”, mai spune el.
Însă nu doar Germania, ci toată Uniunea Europeană este afectată de reglementări și a luat-o într-o direcție greșită. O comparație a economiei SUA cu cea a Uniunii Europene e elocventă în acest sens.
„Toată Uniunea Europeană este într-o pierdere de viteză economică, pentru că dacă acum 20 de ani produsul intern brut al Uniunii Europene, cumulat la 27 și cel al Statelor Unite erau oarecum echivalente, acum Uniunea Europeană reprezintă 40%, deci sub jumătate din PIB-ul Statelor Unite ale Americii. În plus, dacă ne uităm la cât produc Statele Unite în termen de inovare, de noi tehnologii, de apariția unor campioni ai noilor tehnologii, precum Elon Musk, și vedeți implicarea lui în tehnologiile spațiale, care sunt tehnologii ale viitorului, Europa nu este capabilă să producă asemenea campioni și acest lucru. Asta și ca urmare a unor super, chiar hiperreglementări și a taxelor mult mai mari”, completează Popescu.
Economia Statelor Unite va continua să accelereze în raport cu cea a Uniunii Europene, care băltește de mai bine de un deceniu. Iar pe lângă reglementările excesive, Bruxelles-ul se mai confruntă cu o problemă uriașă, care face Uniunea Europeană să nu mai fie deloc competitivă în raport cu țări ca SUA și China.
„Mă aștept ca președinția Trump să accelereze, pentru că va fi un continuator al măsurilor luate de administrația Biden prin inflation reduction arts. Deja dacă comparăm cât plătește în mediu o companie europeană taxe 21% și o companie în Statele Unite 11%, cred că e clar de ce Statele Unite sunt unde sunt. Iar marii investitori care vor să aibă proiecte în noile tehnologii care vor determina și economia mondială vor să se mute peste Atlantic. Noi am și pierdut șirul în Uniunea Europeană, ne sufocă reglementările și taxele din economie. În Europa, noi reglementăm orice, reglementăm până și inteligența artificială înainte de a o avea. Inclusiv Draghi a observat că această problemă a reglementărilor excesive sufocă pur și simplu economia Uniunii Europene. Și se simte și în România”, mai spune expertul.
Importăm forme fără conținut
În ce privește strict România, la fel ca în Germania, prețurile imense ale energiei, de 4 sau chiar 5 ori mai mari decât în SUA, strivesc economia. Deși România are resurse naturale, spre deosebire de Germania, în multe cazuri energia electrică și gazele sunt mai scumpe aici decât la Berlin. Iar mare parte a companiilor românești care produc pentru piața vest-europeană, cu precădere pentru cea germană, se confruntă deja cu scăderea comenzilor. Acest lucru înseamnă că din punct de vedere economic, România este deja afectată de ceea ce se întâmplă în Germania. În schimb, în plan politic, efectul va fi oarecum marginal.
„România va fi mai afectată prin ricoșeu, nu direct, nu cred. Adică, din punct de vedere ideologic, pe terenul culturii politice, mă gândesc, nu altfel. Altfel nu, la noi, din punct de vedere ideologic, nu. Vom copia formele, conținutul mai puțin. Formele le vom copia, formele le copiem, le-am copiat și în secolul al XIX-lea de la francezi. Chiar dacă vor exista unele probleme și la noi, mai ales că urmează alegeri, rămân la ideea că formele le copiem, dar conținutul cred că mai puțin”, mai spune profesorul.
Asta înseamnă că și în România, la fel ca în Germania, vom avea cel mai probabil o revenire la vechea coaliție, după alegeri. „Evit de obicei calculele și discuțiile despre politica românească, dar în acest caz vorbește de la sine matematica. Cine altcineva să constituie o coaliție, în România și Germania? Eu cred că vom avea aceleași coaliții ca înainte de alegeri, iar aici iarăși va semăna situația”, încheie profesorul Ștefan Popescu.
Se încarcă comentariile...
