Cum recunoaștem febra aftoasă la vaci, oi, capre și porci. „Boala nu afectează omul, dar produce pagube economice importante”

Autoritățile sanitar-veterinare atrag atenția asupra pericolului febrei aftoase, din cauza acestei boli fiind instituită, cu câteva zile în urmă, alerta, în urma confirmării unui focar în Ungaria. Fermierii care au importat animale din Ungaria și Slovacia vor fi controlate.

Fermele de oi, vaci, capre și porci, sub lupă FOTO: Arhiva Adevărul

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Olt a transmis fermierilor la ce simptome să fie atenți pentru a sesiza în timp util semnele de boală, transmițând totodată care sunt măsurile care trebuie adoptate.  

Febra aftoasă, deși nu afectează omul, este foarte contagioasă și poate produce pagube importante în fermă. 

„Febra aftoasă este o boală infecţioasă acută, care provoacă febră, urmată de dezvoltarea de vezicule pline cu lichid mai ales la nivel bucal şi la nivelul membrelor. Boala este cauzată de un virus care are şapte serotipuri diferite, fiecare producând aceleaşi simptome.  Intervalul dintre expunerea la infecţie şi apariţia simptomelor variază între 24 ore şi zece zile, sau chiar mai mult. Timpul mediu, în condiţii naturale, este de trei-şase zile”, arată specialiștii ANSVSA.

Cum recunoștem febra aftoasă la bovine

La bovine se întâlnesc simptome generale comune şi altor infecţii majore. Simptomele nespecifice sunt urmate, după câteva ore, de erupţia aftoasă pe mucoasa bucală, ongloane şi mamele. Simptomele ce preced erupţia veziculară sunt: nas uscat, pielea de pe mamele şi coroana plantară caldă, congestionată şi sensibilă.

  a) În localizarea bucală - ca o consecinţă a erupţiilor veziculare, apare salivaţia abundentă, însoţită de scrâşnetul dinţilor, mişcarea buzelor şi limbii (plescăit), prehensiunea şi masticaţia devin lente şi dificile. Evoluţia aftelor este rapidă şi persistă un timp scurt, după care se rup din cauza mişcărilor buzelor şi a limbii, sau prin ingestia de furaje; după ruperea veziculelor, cicatrizarea se produce de obicei fără complicaţii, suprafaţa denudată se acoperă cu serozităţi şi fibrină, sub care se dezvoltă noul epiteliu.

  b) Localizarea podală - este caracterizată în faza timpurie de congestia spaţiului interdigital şi a bureletului coronarian. Regiunea devine uşor tumefiată şi dureroasă, mersul este greoi şi ezitant apoi apar papule, urmate de vezicule, la nivelul tegumentului interdigital şi al bureletului coronarian.

 c) Localizarea mamară - pielea fină a mamelei se tumefiază şi devine hipersensibilă. Aftele mici, izolate, confluează mai ales pe vârful mameloanelor, formând o telită veziculară acută. Aftele se rup la scurt timp de la apariţie, lăsând o zonă denudată roşie ce se acoperă de cruste de culoare brună. Cicatrizarea este lentă, în funcţie şi de suprafaţa interesată. Adesea apar complicaţii prin infecţii bacteriene secundare. Febra aftoasă poate evolua şi cu manifestări neeruptive: leziuni miocardice cu tulburări de ritm cardiac şi ale sistemului nervos, cu pareze, ataxie, paraplegii, care se instalează progresiv şi evoluează adesea cu hipertermie accentuată.

Cum recunoști febra aftoasă la ovine şi caprine

Debutul bolii este caracterizat prin febră, abatere şi inapetenţă. Aceste semne sunt urmate de erupţia aftoasă.

a) În localizarea bucală - veziculele apar la gură ca vezicule rare, fine, plate, de dimensiuni mici, mai ales pe bureletul gingival .

b) În localizarea podală  - veziculele sunt, de asemenea, mici, cu evoluţie scurtă, cu aglutinarea perilor din jurul coroanei şi cu şchiopătară.

c) În localizarea mamelară - la femelele lactante, este rară şi cu evoluţie foarte scurtă, făcând practic imposibilă observarea clinică. Evoluţia febrei aftoase la ovine şi caprine este în general scurtă, cu forme clinice atipice şi cu vindecare rapidă.

Cum recunoști febra aftoasă la porcine

La porcine, arată specialiștii DSVSA, boala debutează cu febră mare, inapetenţă şi deplasare dificilă, ezitantă, urmată de decubit prelungit.

a) În localizarea bucală - erupţia aftoasă apare la rât, rareori pe limbă şi bureletul gingival ;

b) În localizarea podală - erupţia este tipică, pe burelet, în spaţiul interdigital şi la călcâi . Leziunile podale se complică adesea (în funcţie de greutatea animalelor, duritatea podelei) cu dezongulări , decubit permanent sau deplasarea animalelor în genunchi şi cu zgomote (guiţături) datorate durerii.

c) Localizarea mamară- erupţia este vizibilă la scroafele în lactaţie, producând leziuni întinse, cu mortalitate foarte mare la purceii sugari, care sunt refuzaţi la supt, din cauza sensibilităţii mamare. 

„Toate fermele care au afluit animale vii biungulate dinspre Ungaria şi Slovacia, după 1 februarie 2025, vor fi inspectate şi, în funcţie de constatări, se vor preleva probe în vederea stabilirii statusului epidemiologic al exploataţiei”, precizează DSVSA Olt, prin intermediul unui comunicat de presă. 

Crescătorii/proprietarii au obligația de a supraveghea animalele și de a anunța orice suspiciune de boală medicului veterinar de liberă practică și DSVSA Olt, mai avertizează autoritățile.

„Subliniem faptul că boala nu afectează omul, dar produce pagube economice importante, iar fără sprijinul și înțelegerea cetățenilor, apariția unor focare de boală pe teritoriul județului este foarte greu de prevenit. Pe această cale, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Olt solicită tuturor celor interesați, implicați în activitatea de comerț cu biungulate, să acorde maximă atenție instrucțiunilor transmise, pentru a-și proteja efectivele de animale de această boală”, se mai menționează în comunicatul DSVSA Olt.