Cum au ajuns violatorii să nu se mai sperie de lege. Hibele şi slăbiciunile noului Cod Penal
0Cazul violatorilor de la Vaslui, eliberaţi de judecători, readuce în atenţia publică blândeţea pedepselor pentru infracţiunile grave, consfinţită de noul Cod Penal. Specialiştii în drept penal, dar şi judiciariştii arată că scăderea pedepselor nu face decât să-i încurajeze pe agresori.
Cazul celor şapte violatori de la Vaslui a îngrozit, dar a şi scandalizat o Românie întreagă. Cei şapte s-ar putea alege cu pedepse mai blânde în raport cu gravitatea faptei comise, din cauza modificării legislaţiei penale. Astfel, noul Cod Penal îi sancţionează pe agresori mai blând. Asta cu toate că statisticile şi studiile arată că agresiunile sexuale au cunoscut o proliferare în ultimii ani. Din acest punt de vedere, Vasluiul, judeţul din care provin cei şapte suspecţi lăsaţi liberi de judecători, ocupă un loc fruntaş.
Concret, noul Cod Penal, a redus cu 6 ani pedeapsa maximă pentru viol în grup. Astfel, legea prevede pedepse între 5 şi 12 ani de închisoare pentru autori, faţă de 5-18 ani cât prevedea vechea legislaţie. Reduceri consistente au fost operate şi în alte cazuri. În situaţia în care victima moare sau se sinucide după un viol, agresorul risca, după vechiul Cod Penal, o pedeapsă cuprinsă între 15 şi 25 de ani, în timp ce noul Cod Penal a redus pedeapsa de la 7 până la 18 ani de închisoare.
Viorel Spânu: Micşorarea pedepselor nu a fost oportună
Avocatul Viorel Spânu, fost procuror-şef al Procuraturii Capitalei timp de 30 de ani, arată că violatorii înţeleg greşit blândeţea legii, interpretând-o ca pe o slăbiciune a sistemului. Avocatul condamnă şi lipsa de atitudine a procurorilor, care nu au atacat decizia de punere în libertate a autorilor violului de la Vaslui.
”Ce se întâmplă cu procurorii care n-au exercitat nicio cale de atac la decizia de punere în libertate a suspecţilor? Mâine, poimâine, aceste fapte se vor înmulţi, iar atunci o să ne uităm la statistici şi o să constatăm că s-au înregistrat mai multe violuri. Pentru că astea sunt infracţiuni deosebit de grave. Legislaţia penală suferă în actuala formă. Categoric, micşorarea pedepselor nu a fost oportună. Întotdeauna reducerea de pedeapsă este înţeleasă greşit de infractor. Astfel, reducerile nu asigură scăderea infracţionalităţii. Se poate vorbi chiar de o încurajare a acestui gen de fapte. Acum vă spun şi ca avocat că blândeţea legii penale nu este fundamentată”, a declarat, pentru ”Adevărul”, Viorel Spânu.
Sergiu Bogdan, conferenţiar la Facultatea de Drept a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj, pune, de asemenea în discuţie, modificarea pedepselor pentru anumite categorii de infracţiuni, printre care şi violul. ”Se poate discuta dacă pedepsele să fie mai mari sau nu. Până la urmă, sancţiunea mare nu este atât pentru al descuraja pe făptuitor, cât pentru a-l exclude cât mai mult din societate”, a declarat Sergiu Bogdan.
Dan Antonescu: Infractorii nu percep clemenţa legii
Fost şef al Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei, Dan Antonescu consideră că modificarea pedepselor pentru infracţiunile grave s-a făcut fără a se ţine cont de cazuistică. ”Nu s-a luat în calcul impactul social al acestor modificări. Este inadmisibil să ai astfel de modificări atâta timp cât cazuistica şi rata infracţionalităţii îţi demonstrează clar că infractorii nu percep clemenţa legii aşa cum ar trebui. Pentru cei mai mulţi dintre violatori, reducerea pedepselor nu face decât să-i încurajeze la a recidiva”, a afirmat specialistul criminolog.
Dan Antonescu atrage atenţia şi asupra sistemului eliberărilor condiţionate, care aduce pe străzi mai devreme infractori deosebit de periculoşi. ”Ei ştiu din start şi îşi calculează pedeapsa la două treimi, când vor fi putea fi eliberaţi condiţionat. Niciunul nu gândeşte pedeapsa până la sfârşit. Sistemul de eliberare condiţionată este gândit bine, dar este aplicat prost”, a mai spus Antonescu.
Semnal de alarmă din partea politicienilor
Femeile de la vârful politicii nu sunt de acord cu cercetarea în libertate a celor şapte violatori de la Vaslui şi cred că se impune adoptarea unor măsuri care să prevină astfel de cazuri. „Comentăm astăzi un caz, însă sunt mult mai multe cazuri de o asemenea gravitate. Societatea civilă trage un semnal de alarmă în rândul instituţiilor că nu se poate repeta un astfel de caz. Nu putem avea o soluţie miraculoasă, dar este un caz dintre cele mai grave care ar trebui sancţionat pe măsură. Cercetarea în libertate a violatorilor reprezintă un pericol social care nu poate fi contestat“, a spus Alina Gorghiu, copreşedintele PNL.
Senatorul PSD Gabriela Vrânceanu Firea, purtătorul de cuvânt al PSD, crede că acest caz nu trebuie trecut cu vederea, iar Parlamentul ar trebui să se aplece, cu mai multă atenţie, asupra proiectului de lege aflat în Parlament, care prevede castrarea chimică a violatorilor. „Este poate momentul să luăm în seamă zecile de mii de voci care au luat atitudine în acest caz şi să înăsprim atât pedepsele pentru astfel de infracţiuni, cât şi măsurile preventive pe parcursul derulării cercetărilor şi a procesului. De asemenea, poate va fi considerată oportună reluarea dezbaterilor în Parlament asupra legii privind castrarea chimică a violatorilor, proiect care a trecut de Senat şi aşteaptă să intre pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor“, a mai spus Firea.
Pedepse exemplare pentru violatori
Fostul ministru al Mediului, vicepreşedintele PNL Sulfina Barbu, critică, de asemenea, decizia instanţei de a-i lăsa în libertate pe cei şapte violatori dovediţi. „Este surprinzător pentru mine că sunt cercetaţi în libertate având în vedere gravitatea faptei. Cine îşi asumă răspunderea dacă vor repeta fapta? Judecătorul ar trebui să-şi pună această întrebare. Atunci când se întâmplă astfel de atrocităţi, trebuie să fie nişte pedepse exemplare pentru a-i descuraja pe cei care se gândesc să comită astfel de fapte“, a spus Sulfina Barbu.
Prim-vicepreşedintele PNL, Andreea Paul, crede că astfel de cazuri se produc din cauza lipsei de finanţare în educaţie. „Când nu investeşti în educaţie, se ajunge la viol. Când nu îţi protejezi femeile şi copiii, se ajunge la eliberarea violatorilor. Cand indiferenţa ne orbeşte, violatorii atacă din nou. Realitatea la noi este cruntă: doar una din trei femei violate în România ajunge să depună plângere. Din aceste plângeri, mai puţin de un sfert se termină în instanţă. În majoritatea cazurilor, victima acceptă o înţelegere, desi pedeapsa este destul de mare, de până la 15 ani“, a declarat Andreea Paul, prim-vicepreşedintele PNL.
Deputatul PSD Gabriela Podaşcă a spus că va semna petiţia pentru arestarea celor şapte violatori pentru că astfel de cazuri nu pot fi tolerate. „Este un caz de o gravitate deosebită, iar vinovaţii trebuie pedepsiţi. Astfel de cazuri nu pot fi tolerate şi nu trebuie să se mai întâmple. Reacţia societăţii civile de a demara această petiţie a fost una firească şi lăudabilă. Am primit telefoane de la colege şi prietene din ţară şi toate mi-au spus acelaşi lucru: Trebuie să luăm atitudine! În 2014, România a semnat Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor. Multe dintre principiile acestei convenţii se regăsesc deja în legislaţia naţională. Este extrem de important să îmbunătăţim în continuare cadrul legal. Următorul pas consider că ar trebui să fie includerea în Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice a unor prevederi referitoare la violenţa sexuală şi la asistarea victimelor violenţei sexuale“, a spus Gabriela Podaşcă.