CSM, aviz favorabil pentru legile justiţiei. Predoiu: „Sunt susţinute de Coaliţie şi, dacă îmi permiteţi o glumă, nesusţinute de USR”. Avertismentul unui judecător

0
0
Cătălin Predoiu FOTO Facebook
Cătălin Predoiu FOTO Facebook

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a susţinut, vineri, în şedinţa CSM, în care a fost dezbătută avizarea legilor justiţiei, că acest lucru reprezintă „un succes instituţional al celor două autorităţi constituţionale implicate”, cea executivă şi cea judecătorească. Judecătoarea Gabriela Băltag a avertizat însă că actualele modificări legislative pot deveni „mecanisme de presiune”. CSM a avizat favorabil legile justiţiei, cu 13 voturi.

UPDATE: „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât avizarea favorabilă, cu observaţiile adoptate în cadrul şedinţei Comisiei nr. 1 comună din data de 11.08.2022, a proiectului de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, proiectului de lege privind organizarea judiciară şi a proiectului de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii. (13 voturi Da, 6 voturi Nu în ceea ce priveşte avizarea favorabilă cu observaţii)”, arată ordinea de zi soluţionată a CSM. 

***

Memebrii CSM au avizat favorabil, cu 13 voturi pozitive şi şase negative proiectele de legi ale justiţiei, potrivit unor surse „Adevărul”. 

„Aş dori, în primul rând, să mulţumesc tuturor membrilor CSM pentru disponibilitatea de a participa şi ţine această şedinţă. Aceste mulţumiri nu sunt formale. Sunt de părere că simpla, dar importanta împrejurare că ne aflăm astăzi în şedinţa de dezbatere a acestor proiecte este un succes instituţional al celor două autorităţi constituţionale implicate, cea executivă şi cea judecătorească, precum şi a societăţii civile, într-un efort de cooperare reală, în termeni constituţionali, cooperare care nu poate fi acoperită de inerentele pasiuni şi emoţii care însoţesc un astfel de efort”, a transmis ministrul în şedinţa CSM, potrivit unui comunicat de presă. 

Predoiu a explicat că „în ţara noastră, deşi anevoios, întins pe o durată de aproximativ 2 ani, din cauza stagnării din 2021, acest proces s-a construit totuşi incremental şi instituţional, accelerat în 2022 şi ajuns astăzi în faţa deciziei dumneavoastră”, arătând că ministerul „nu a fost singur în acest proces, (...) a mobilizat şi a primit cooperare şi sprijin din partea dumneavoastră şi a unor instituţii reprezentate astăzi în acest Consiliu, mă refer, desigur, atât la ÎCCJ, cât şi la Ministerul Public, după cum, această cooperare şi dialog au venit şi din partea majorităţii celor implicaţi în dezbaterea publică a legilor”. 

„Am convingerea că acest efort nu va scăpa partenerilor noştri europeni şi euro – atlantici”

Ministrul a mai susţinut că acest rezultat este „un exemplu de soliditate şi predictibilitate instituţională în vremuri de mari crize, frământări şi îngrijorări pe continentul nostru şi în lume. Este un exemplu de maturitate şi responsabilitate statală a CSM în primul rând, dar şi a executivului român”, arătând convingere în faptul că „acest efort constructiv nu va scăpa opiniei publice, cetăţenilor români, dar nici partenerilor noştri europeni şi euro – atlantici”.

Predoiu le-a mai spus membrilor CSM că nu vor „proceda astăzi doar la o avizare tehnică a unor proiecte legislative, ci la un act de consolidare statală a României ca stat european, un act de consacrare, odată în plus, a maturităţii puterii judecătoreşti din România, cu nimic mai prejos în luminile şi umbrele sale faţă de celelalte puteri judecătoreşti europene”, arătând că „procedura este legal îndeplinită”, iar „proiectele au fost avizate favorabil de MAI, MApN, MMPS, MFP, MS şi MIPE.

„Proiectele sunt susţinute de Coaliţie şi, dacă îmi permiteţi o glumă pe un ton serios, nesusţinute de USR”

„Din punct de vedere politic, deşi este nerelevant sub aspectul activităţii CSM, pentru rigurozitate şi completitudine a informării, precizez că proiectele sunt susţinute de Coaliţia de Guvernare PSD – PNL – UDMR şi, dacă îmi permiteţi o glumă pe un ton serios, nesusţinute de USR”, a continuat ministrul. 

Şeful de la Justiţie a mai subliniat că pentru ministerul pe care îl conduce „aceste proiecte nu sunt doar un obiectiv MCV, nu sunt doar un obiectiv PNRR, nu sunt doar un obiectiv al Programului de Guvernare, ele reprezintă un posibil punct de start în modernizarea din mers a Justiţiei, a consolidării independenţei sale, clarificării regulilor de bază din cariera de judecător şi cea de procuror, a creşterii coerenţei şi funcţionalităţii în cadrul CSM, care să deschidă împreună un alt nivel de eficienţă a Justiţiei şi prin aceasta de garantare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

„Falii adânci străbat sistemul judiciar”

Ministrul a mai subliniat că în urma mai multor întâlniri cu judecători şi procurori, dar şi cu diplomaţi europeni a ajuns la concluzia că „falii adânci străbat sistemul judiciar în lung şi în lat pe diverse subiecte şi cu diverse motivaţii, mai mult sau mai puţin justificate”. „Problema care se pune este însă cine şi cum poate micşora aceste falii, dacă nu chiar închide prin punţi solide?! Fireşte, numai CSM poate face acest lucru, pentru că el este personajul cheie al poveştii, cum se spune. Aşa l-a stabilit Constituţia, adică Parlamentul, adică naţiunea. Fireşte că reconcilierea şi modernizarea nu se pot face ”bătând din palme”, după cum, fireşte, trebuie făcut pe acest drum un prim pas”, a continuat ministrul. 

Membru CSM: „Nu mi-a fost dat niciodată să citesc legi mai retrograde”

În acelaşi timp, judecătoarea Gabriela Baltag, a afirmat în cadrul şedinţei că nu a citit niciodată „legi mai retrograde”, adăugând că modificările aduse legilor Justiţiei pot deveni „mecanisme de presiune” asupra magistraţilor, potrivit Agerpres

„Până în prezent, nu mi-a fost dat să citesc niciodată legi mai retrograde. (...) Nu mi-am imaginat niciodată că aproape 30 de ani, eu anul acesta fac 29 de ani de judecător, şi am venit şi am prins şi anii de început de după Revoluţie şi am prins şi pe colegii de care toată lumea spunea că sunt dintr-o epocă pe care nu vrem să o amintim. Şi, totuşi, dragi colegi, nu am văzut în, chiar legile, nici măcar în acelea de început, mentalităţile pe care le găsesc aici", a declarat Gabriela Baltag.

Judecătoarea a anunţat din timpul şedinţei că va da un vot negativ, afirmând că le consideră „retrograde”, pentru că nu găseste un progres în cadrul acestora. „Dimpotrivă, găsesc concentrarea puterii în mâna unui număr restrâns de persoane, ceea ce nu este bun în primul rând nu numai sistemului judiciar, care se va forma într-un fel anume, poate că ăsta este profilul de judecător sau de procuror pe care îl căutăm. (...) Mă tem că aceste legi, prin toate mecanismele pe care le promovează - de la promovare, de la evaluare, de la Inspecţia Judiciară, poate pot deveni mecanisme de presiune asupra colegilor noştri", a spus membrul CSM.

De altfel, avizul dat de Consiliu este unul consultativ.

Ce modificări prevăd proiectele

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului, principalele noutăţi în proiectul Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt:

„- Reglementarea la nivel primar a tuturor aspectelor care privesc cariera magistraţilor în acord cu deciziile Curţii Constituţionale în materie: admiterea în magistratură, stagiul şi examenul de capacitate, numirea magistraţilor, promovarea acestora, efectivă sau pe loc, evaluarea şi formarea profesională, numirea în funcţii de conducere, revocarea din aceste funcţii, delegarea, detaşarea, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător.

- Ridicarea la rang de lege a procedurilor de numire în funcţii de conducere de rang înalt a procurorilor şi a criteriilor obiective şi transparente de selecţie.

- În acord cu recomandarea MCV de a se consolida rolul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt, din comisia de interviu constituită de Ministrul Justiţiei fac parte 2 procurori din Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (în prezent, fiind 1 membru).

- Creşterea duratei mandatelor pentru funcţii de conducere de la 3 la 4 ani, în vederea asigurării continuităţii viziunii manageriale pe un termen mai lung, care să permită realizarea obiectivelor asumate la numirea în funcţia de conducere.

- Profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor, prin eliminarea oricăror modalităţi alternative de intrare în magistratură fără concurs (ex. prin interviuri), cu excepţia magistraţilor pensionari care pot fi reîncadraţi fără concurs după pensionare la instanţele sau parchetele care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare de posturi vacante.

-Probe diferite la concursul de promovare, fiind încurajată promovarea efectivă; pentru promovarea pe loc se susţine un concurs cu probe scrise teoretice şi practice, iar pentru promovarea efectivă se face o evaluare a actelor şi a conduitei magistratului, pe ultimii 3 ani; ca normă tranzitorie, promovarea pe loc a fost sistată timp de 3 ani, pentru a se da posibilitatea ocupării posturilor vacante la instanţele şi parchetele superioare care duc lipsă de personal; promovarea pe loc a procurorilor este permisă doar până la gradul de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel.
Observaţie: Propunere comună a SJ-SP din CSM pentru menţinerea promovării în grad urmată de cea efectivă (în proiectul MJ era eliminată promovarea „în doi paşi”, fiind reintrodusă urmare acestor propuneri, deşi într-o formulă uşor diferită)

- Flexibilizarea procedurilor de delegare şi detaşare a procurorilor, în raport cu nevoile sistemului. Astfel, delegarea şi detaşarea procurorilor se va dispune de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind necesar ca, în raport de specificul activităţii parchetelor (caracterizat prin operativitate), aceste decizii să se ia în mod rapid şi suplu, având în vedere că Procurorul General al României este cel care asigură conducerea Ministerului Public şi răspunde de eficienţa acestuia, folosindu-se de pârghiile prevăzute de lege în acest sens.

- Eliminarea abaterii disciplinare care viza: „nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii”. O astfel de propunere are în vedere jurisprudenţa recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

- Eliminarea abaterii disciplinare care viza: “manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”, având în vedere criticile invocate referitoare la caracterul neclar, general şi imprevizibil al textului legal, ceea ce nu ar permite magistratului să cunoască conduita pe care trebuie să o adopte, putând da naştere la dificultăţi de aplicare şi practică neunitară în materie disciplinară”. 

De asemenea, principalele noutăţi în proiectul Legii privind organizarea judiciară sunt:

„- Se consacră principiul potrivit căruia Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii contribuie la buna organizare şi administrare a justiţiei, ca serviciu public; Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii cooperează loial în exercitarea propriilor competenţe referitoare la buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.

- Întrucât gestiunea bugetului instanţelor judecătoreşti de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost privită de o parte a sistemului judiciar ca o condiţie pentru asigurarea independenţei financiare a acestuia, ca parte a independenţei judecătorilor, prezentul proiect prevede faptul că bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanţe, precum şi cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi este gestionat de aceasta, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti cu privire la aceste categorii de cheltuieli. Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru alte categorii de cheltuieli decât cele mai sus menţionate este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite pentru aceste categorii de cheltuieli.

- Proiectul stabileşte faptul că măsurile şi soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior ori de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. De asemenea, măsurile şi soluţiile adoptate de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi infirmate motivat numai de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul – şef al direcţiei, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.

- Întrucât numirea în funcţia de procuror în cadrul DNA şi DIICOT reprezintă un aspect esenţial al raportului juridic de muncă şi al carierei procurorului, proiectul de lege reglementează o procedură detaliată de numire în aceste funcţii, uniformizând totodată regulile de recrutare a procurorilor din cadrul celor două direcţii. Proiectul propus detaliază regulile de organizare a concursului, componenţa comisiilor de concurs, procedura de notare şi contestarea rezultatelor.

- În acord cu Opinia nr. 924/2018 a Comisiei de la Veneţia, au fost reglementate prin proiect motivele, precum şi procedura de revocare a procurorilor numiţi în cadrul DNA şi DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei”.

Principalele noutăţi în proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt:

„- În materia alegerii membrilor judecători şi procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru simplificarea procesului electoral, proiectul elimină soluţia conform căreia, în procesul de alegere a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor de la parchetul de pe lângă această instanţă, respectiv în procesul de desemnare şi alegere a judecătorilor şi procurorilor de la celelalte instanţe şi parchete, dacă niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii şi procurorii clasaţi pe primele locuri. Astfel, vor fi aleşi cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi în adunările generale. Modificarea propusă este de natură să asigure atât simplificarea procesului de alegere a judecătorilor şi procurorilor ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi reprezentativitatea acestora în rândul corpului electoral al magistraţilor, având în vedere regula că adunările generale sunt legal constituite în prezenţa majorităţii judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcţie.

- Proiectul extinde sfera titularilor acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor; astfel, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al PÎCCJ (nu şi ministrul justiţiei) redevin titulari ai acţiunii disciplinare, diferenţiat, în funcţie de categoria de magistrat în discuţie. Rolul de instanţă de judecată în materie disciplinară nu este afectat, acesta rămânând în competenţa secţiilor CSM, conform Constituţiei.

- Proiectul propune modificarea termenului de prescripţie în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, de la 2 la 3 ani, termen calculat de la care fapta a fost săvârşită, modificarea asigurând atât eficienţa sancţionării abaterilor disciplinare săvârşite de judecători şi procurori, în raport de împrejurarea că integritatea este esenţială pentru îndeplinirea adecvată a funcţiei judiciare, cât şi necesitatea respectării principiului securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice, trecerea timpului influenţând în mod inevitabil raporturile juridice şi determinând, după anumite intervale şi în anumite condiţii, stingerea raportului juridic.
Observaţie: în tabelul transmis de CSM nu mai apare propunerea de majorare a termenului de prescripţie – în tezele prealabile CSM – SJ propunea însă majorarea de la 2 la 5 ani a acestui termen”.

În ceea ce priveşte revizuirea normelor privind organizarea Inspecţiei Judiciare, principalele reglementări sunt: 

„- se propune reglementarea colegiului de conducere al Inspecţiei Judiciare, cu atribuţii clare; sunt reglementate atribuţiile adunării generale a inspectorilor judiciari; se prevede organizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare a două direcţii – Direcţia de inspecţie pentru judecători, respectiv Direcţia de inspecţie pentru procurori; inspectorul-şef are calitate de ordonator terţiar de credite.

- se reglementează la nivel primar numirea în funcţie a inspectorului-şef, a inspectorului-şef adjunct şi a celor doi directori de inspecţie din cadrul Inspecţiei Judiciare; Conform proiectului, atât inspectorul-şef, cât şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi în funcţie de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.

- se detaliază procedura de concurs pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, în ceea ce priveşte aspectele esenţiale ale procedurii; inspectorii judiciari sunt numiţi în funcţie de inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii, de secţia corespunzătoare a Consiliul Superior al Magistraturii, în funcţie de direcţia de inspecţie pentru care se organizează concursul.

- se reglementează detaliat procedura de revocare din funcţie a inspectorului-şef, inspectorului- şef adjunct şi a celor doi directori de direcţie din cadrul Inspecţiei Judiciare; modificând soluţia actuală, proiectul stabileşte că aceştia sunt revocaţi din funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea motivată a cel puţin 5 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau la solicitarea motivată a Adunării generale a inspectorilor judiciari, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale”. 

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite