Consecvent în corupţie. Fenechiu a continuat să ia şpagă şi după prima condamnare în „Transformatorul“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Relu Fenechiu, in Camera Deputatilor
Relu Fenechiu, in Camera Deputatilor

Relu Fenechiu este acuzat că a cerut şi a primit şpagă când ocupa fotoliu de ministru în Guvernul României. În acelaşi timp, el se ducea şi la procesul său de la Curtea Supremă, unde susţinea că eforturile sale de la Transporturi sunt pentru „stârpirea flagelului” numit corupţie.

„Când am ajuns ministru, am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru eliminarea corupţiei”, declara Relu Fenechiu (51 de ani), pe 30 ianuarie 2014. În acea zi el a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul”.  Doi ani mai târziu, în iunie 2016, procurorii DNA l-au contrazis pe Fenechiu, şi spun că politicianul ar fi luat şpagă atunci când conducea Ministerul Transporturilor şi era deputat în Parlamentul României.

Apogeul puterii politice a lui Fenechiu a început în decembrie 2012, după ce a fost ales pentru al treilea mandat de deputat în Parlamentul României. Pe 21 decembrie 2012, el a fost numit ministru la Transporturi. A fost un mandat în care s-a negociat privatizarea CFR Marfă, deblocarea Programului Operaţional Sectorial de Transport (POST), demararea unor proiecte în parteneriat public-privat, cum a fi autostrada Iaşi-Târgu Mureş, precum şi lucrări în Portul Constanţa. Fenechiu şi-a încheiat mandatul ministerial pe 13 iulie 2013. Motivul: Curtea Supremă l-a găsit vinovat, în faza de fond a procesului, de complicitate la abuz în serviciu în dosarul „Transformatorul”.

Comisionul de 15%

Potrivit DNA, care îl acuză de trafic de influenţă şi de spălare de bani, în perioada decembrie 2012- august 2013, Fenechiu ar fi primit şpagă suma de 620.000 de euro. Banii primiţi de fostul ministru reprezentau un comision de 15%  din valoarea a două contracte publice câştigate de Siveco România, promovate de Ministerul Justiţiei şi Antibiotice SA Iaşi.

În schimbul banilor, Fenechiu ar fi făcut intervenţii pe lângă funcţionarii publici din cele două instituţii. Detalii apar în motivarea Tribunalului Prahova care a emis, pe 24 iunie 2016, un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele lui Fenechiu. În acelaşi caz a mai fost arestat fostul director IT din Ministerul Justiţiei Ion Krech, acuzat de luare de mită. Curtea de Apel Ploieşti va judeca astăzi contestaţiile lui Fenechiu şi Krech.

Care sunt probele DNA

Declaraţii de martori, denunţuri, contracte comerciale, acte bancare şi mărturia unui martor cu identitate protejată sunt principalele probe ale procurorilor anticorupţie în acest caz. Potrivit DNA, Fenechiu i-ar fi cerut şpagă Irinei Socol, fondatoarea Siveco, în schimbul intervenţiilor, iar afacerista ar fi fost de acord cu plata. Era vorba de contractele de achiziţie încheiate în cadrul proiectelor desfăşurate de Ministerul de Justiţie – „Platforma de e-learning cu specific IT pentru Ministerul Justiţiei şi sistemul judiciar din România”, în valoare de 13.990.059 de lei, fără TVA şi de Antibiotice SA Iaşi - „Achiziţie şi implementare sistem informatic integrat (SII) şi servicii de consultanţă aferente”, în valoare de 8.130.721 de lei, fără TVA, echivalentul a aproximativ 1.800.000 euro.

Procurorii spun că influenţa lui Fenechiu asupra funcţionarilor de la Antibiotice  s-a făcut simţită imediat. Societatea a acordat către Siveco un avans în cuantum de 30%, 600.000 de euro, din valoarea totală a contractului, avans care a fost stipulat şi în clauzele contractuale.

Declaraţia martorului cu identitate protejată

Unul din martorii cheie, care a primit identitatea protejată „Constantin Purcaru”, a  explicat la DNA că banii au ajuns la Fenechiu prin două căi: prin intermediul a două firme controlate de apropiaţii ministrului, aproximativ 324.000 de euro, iar restul în numerar. Un alt martor a povestit că Fenechiu ar fi primit banii în plicuri de la unul dintre şefii de la Siveco. Cele două firme implicate sunt Tehnorom SRL Iaşi – controlată de fratele politicianului, Lucian Fenechiu şi Profile Business Consulting Iaşi - controlată de Alina Hăilă - fosta asistentă a lui Relu Fenechiu. Societatea Tehnorom a fost folosită de Relu şi Lucian Fenechiu şi în afacerea „Tranformatorul”. Cele două firme au încheiat contracte de prestări servicii cu Siveco România, dar în realitate serviciile au fost efectuate de cei de la Siveco. Mai mulţi directori din cadrul Siveco au confirmat aceste detalii la DNA.

Pentru început, Siveco a virat în conturile Tehnorom SRL Iaşi  suma de 970.663 de lei, în baza a şase ordine de plată, în perioada noiembrie 2012- martie 2013 (20 noiemebrie 2012, 20 decembrie 2012, 18 ianuarie 2013, 18 ianuarie 2013, 19 februarie 2013 şi 18 martie 2013). Ulterior, Siveco a virat în conturile Profile Business Consulting suma de 488.874 de lei, în baza a cinci ordine de plată. Prima plată s-a făcut pe 20 mai 2013, iar ultima pe 28 august 2013 (20 mai 2013, 20 iunie 2013, 24 iulie 2013, 12 august 2013 şi 28 august 2013). Astfel, Fenechiu ar fi primit şpagă şi după condamnarea, din iulie 2013, din dosarul „Transformatorul”.

În faţa judecătorilor, Relu Fenechiu a negat acuzaţiile, şi a spus că el nu a făcut nicio intervenţie pentru efectuarea vreunei plăţi, nu a interacţionat cu angajaţii Siveco şi nu ar fi exercitat acte de ameninţare asupra vreunei persoane. El a cerut, fără succes, să nu i se mai emită un mandat de arestare, deoarece este déjà în penitenciar unde execută condamnarea de 5 ani.

Şpagă la Ministerul Justiţiei

În cazul fostului director de IT din Ministerul Justiţiei, Ion Krech, procurorii spun că acesta ar fi primit şpagă 239.000 de euro de la Siveco. Tranzacţia s-ar fi făcut prin intermediul unui off-shore cipriot. Miza era câştigarea unul contract privind  platforma de e-learning cu specific IT pentru Ministerul Justiţiei şi sistemul judiciar din România precum şi în derularea acestuia, în valoare de 13.990.059 de lei (fără TVA). Afaceristul care a intermediat relaţia Siveco - Ministerul Justiţiei a povestit totul la DNA. Denunţătorul este unul dintre colaboratorii firmei Siveco.

„Înainte cu 2-3 luni de apariţia anunţului în SEAP (3 noiembrie 2012),  ţin minte că era vară sau sfârşitul verii, pentru că   m-am întâlnit cu Ionuţ Krech la o terasă, acesta mi-a spus că va fi organizată licitaţia şi el urma să fie membru în comisia de selecţie a ofertelor şi atunci mi-a spus că aş putea participa şi eu. În acel moment am aflat pentru prima dată despre această licitaţie şi am acceptat propunerea acestuia, urmând să discutăm detalii legate de sprijinul acestuia dacă luam decizia să particip la licitaţie”, a povestit denunţătorul. Afaceristul s-a dus la Irina Socol, căreia i-ar fi spus să participe la licitaţie.

Întâlniri de taină

Denunţătorul a povestit că într-o întâlnire, Krech i-a adus pe un stick chiar şi caietul de sarcini al licitaţiei ce urma să fie publicat de Ministerul de Justiţie. Directorul ar fi făcut toate demersurile pentru a facilita ca Siveco să câştige acest contract. Astfel, el ar fi susţinut şi fundamentat note interne, a semnat fişe de acceptanţă, acte adiţionale şi a ajutat la deblocarea plăţilor, atunci când au intervenit astfel de probleme. Krech a negat acuzaţiile DNA.

Probele procurorilor DNA i-au convins pe judecători că cei doi reprezintă un pericol social, şi au emis mandate de arestare. „Infracţiunile pentru care sunt cercetaţi inculpaţii sunt fapte extrem de grave, cu o valoare a obiectului infracţiuniilor reţinute în sarcina lor deosebit de importantă (239.000 euro şi 620.000 euro) şi necesită o reacţie fermă din partea autorităţilor, lipsa unei astfel de reacţii conducând inevitabil la o rezonanţă socială negativă în legătură cu modalitatea înfăptuirii justiţiei în ţara noastră”, au motivat magistraţii.

 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite