Chichița legală care te scapă de pușcărie pentru mită. Cazuri de funcționari șpăgari sau de șoferi care au vrut să ungă polițiști
0Cazuistica și practica judiciară demonstrează că o „greșeală recunoscută este pe jumătate iertată”, chiar și când vine vorba despre dare de mită, trafic de influență ori abuz în serviciu.
Șoferii care încalcă legea și mai apoi încearcă să mituiască polițiștii, cei care dau bani ca să-și obțină o diplomă de BAC sau cei chiar primesc mită pot scăpa de urmările faptelor lor grație unei „chichițe legale” - vorba vine, pentru că ea este reglementată legal.
Este vorba despre acordul de recunoaștere a vinovăției, datorită căruia, deși se aleg cu dosar penal, infractorii pot scăpa de închisoare. Legea prevede reducerea cu o treime a pedepsei în cazul recunoașterii vinovăției în timpul judecății. Mai există și posibilitatea procedurii simplificate prin care se parcurge în întregime urmărirea penală și are loc etapa camerei preliminară și cea din fața instanței de judecată.
Mita și acordul de recunoaștere a vinovăției
Potrivit legii, acordul de recunoaștere a vinovăției reprezintă o înțelegere între inculpat și procuror, și presupune recunoașterea comiterii faptei de către cel dintâi și acceptarea încadrării juridice - aplicarea unei sancțiuni penale, a unei pedepse într-un fel, cuantum și formă de executare care este pe placul ambelor părți.
Altfel spus, deși potrivit Codului Penal, spre exemplu, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, în cazul șoferilor care dau mită, pedeapsa cu închisoarea se poate transforma în suspendarea executării.
Iar practica demonstrează că nu doar șoferii pot scăpa de pușcărie, ci și șpăgarii - cei care o primesc, iar în unele cazuri infractorii pasibili de pedepse mai grele se pot alege cu reducerea sentinței.
Iată însă câteva cazuri de corupție în România, dintre care unele extrem de mediatizate, în care cei vizați au scăpat de gratii.
Beți sau pe contrasens, șoferii care dau mită, dar se „pocăiesc”, scapă de pușcărie
Spre exemplu, un șofer surprins la începutul lunii septembrie, pe o șosea din Vâlcea, în Grădiștea, în timp ce circula pe contrasens, și-a negociat permisul – când a aflat că dreptul de a conduce pe drumurile publice îi va fi suspendat pentru două luni – chiar în sediul de poliție. De la 100 de euro a fost de acord să dea 200 de euro, dar cum polițistul a reclamat fapta, s-a ales cu dosar penal pentru dare de mită. A scăpat de închisoare grație acordului de recunoaștere a vinovăției.
La fel s-a întâmplat și în cazul unui alt conducător auto găsit la volan sub influența băuturilor alcoolice, tot de polițiștii vâlceni, pe raza localității Lungești. A încercat să-l convingă pe polițist cu 500 de lei să nu-l ducă la recoltarea probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei. La fel ca în primul caz, a primit o pedeapsă cu închisoarea de un an și patru luni cu suspendarea executării pedepsei.
Cazul vameșilor și polițiștilor șpăgari de la granița de est a UE
Aceeași procedură s-a aplicat și în celebrul caz instrumentat de DNA al vameșilor și polițiștilor de frontieră de la Iași, Vaslui, Botoșani și Galați care luau mită și făceau trafic de influență.
La începutul acestui an, 27 de lucrători vamali și agenți ai Poliției de Frontieră, care-și desfășurau activitatea în birourile vamale și punctele de frontieră din localitățile Albița, Oancea, Sculeni, Stânca-Costești, Iași și Borș, au fost trimiși în judecată, după ce s-a descoperit că, în perioada iulie 2021 – septembrie 2022, au pretins și primit în mod repetat sume de bani cuprinse între 20 și 250 euro, de la persoane care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers. În schimbul șpăgii era favorizată trecerea frauduloasă a persoanelor și/sau coletelor respective, transportul anumitor cantități de mărfuri/produse accizabile sau pentru nerespectarea perioadelor de ședere în Uniunea Europeană de către cetățeni extra-comunitari.
Unul dintre inculpații din acest caz, un vameș de la Biroul Vamal de Frontieră Oancea, din cadrul Direcției Regionale Vamale Galați, a încheiat cu procurorii anticorupție un acord de recunoaștere a vinovăției, grație căruia va scăpa de trei ani după gratii, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
La Vaslui a mai existat un alt caz celebru tot cu vameși corupți, care s-au judecat aproximativ un deceniu, până s-a dat o decizie definitivă. 17 lucrători vamali, de la cel mai mare punct de trecere a frontierei de stat de pe granița de est a UE, Vama Albița, au fost acuzați de constituire de grup infracțional și luare de mită. Povestea a început în 2013, când DNA Iași a arestat preventiv un sfert din cei 68 de vameși. Anterior, în 2011, 47 de polițiști de frontieră au fost „săltați” cu mascații pentru același gen de infracțiuni și au petrecut după gratii câteva luni de arest preventiv.
În cazul vameșilor de la Albița, a existat un moldovean care a lucrat sub acoperire, ca transportator obișnuit. A reușit să strângă probe cu ajutorul aparaturii cu care era dotat, dar și a tacticii sale prin care îi determina pe vameși să recunoască faptul că sunt de acord cu mită. În fața probelor audio – video și a martorilor, toți vameșii au recunoscut că luarea de bani reprezenta o practică de la cei care tranzitau Albița.
Cu toate acestea, în final, toți au scăpat de închisoare cu suspendare, și, în ciuda celor 150.000 de euro confiscați inițial în 2013, sumele recuperate au fost în final infime. Chiar și așa decizia instanței de apel i-a luat prin surprindere pe inculpați convinși că vor scăpa de acuzații pentru că faptele s-au prescris. În atare condiții nici nu-i de mirare că practica, „obiceiul împământenit” a continuat și s-a extins și la celelalte puncte de trecere a frontierei.
Și un director șpăgar din Ministerul Agriculturii a beneficiat de clemență
Un director din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a scăpat de asemenea de gratii, deși timp de mai mulți ani a primit șpagă. Este vorba despre Aurora-Luminița Jâjâie care, în calitate de director al Direcției Management Resurse Umane, în perioada 2017 – 2021, a primit de la directoarea Direcției pentru Agricultură Caraș-Severin, Felicia Gabriela Mehedinți, bani și bunuri de peste 10.000 de euro ca să închidă ochii în legătură cu niște angajări fictive, delapidare, abuz în serviciu, uz de fals și instigare la fals intelectual.
În schimb, a primit în dar două laptopuri, un iPhone, aparat de cafea și chiar și un covor ori bonuri de benzină, pe lângă bani. Cu toate acestea, grație acordului de recunoaștere a vinovăției, Aurora-Luminița Jâjâie a scăpat cu suspendarea executării a doi ani de închisoare.
Ar mai fi de menționat în acest caz că, la rândul ei, ca să scape de acuzațiile procurorilor DNA cu o pedeapsă cât mai blândă, și fosta directoare a Direcției Agricole Caraș-Severin și-a „turnat” binefăcătoarea, pe cea cu ajutorul căreia a ajuns într-un post de execuție – fostul lider PSD Caraș-Severin și deputat, Lumința Jivan, care de asemenea a fost trimisă în judecată de DNA pentru corupție, în urma unei serii de șpăgi primite de la mai mulți funcționari sau afaceriști.
Cazul diplomei de BAC cumpărată la Mureș cu 3.000 de euro
Un alt caz celebru este cel al șpăgii date în schimbul diplomei de Bacalaureat, de la Mureș, în care a fost implicat șeful Inspectoratului Școlar Județean Mureș, Sabin Gavril Pășcan. Acesta a fost acuzat de procurorii DNA de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și luare de mită (două fapte).
Anchetatorii au stabilit că la examenul de BAC, sesiunea iunie - iulie 2023, inspectorul școlar general din Mureș ar fi determinat persoane implicate în supravegherea desfășurării probei de matematică să ajute o persoană să promoveze acest examen, context în care a primit printr-un intermediar 3.000 euro pentru a ajuta o altă persoană să promoveze examenul de bacalaureat.
În plus, în luna martie a aprobat un transfer școlar între două unități de învățământ, ocazie cu care a pretins părinților, care erau soliști de muzică populară, să cânte gratuit la un eveniment organizat de Paște. În final, o colegă a soților folcloriști a susținut momentul artistic.
În acest caz, mituitorul inspectorului șef, cel care a dat cei 3.000 de euro, pentru că și-a recunoscut vina a scăpat cu un an și patru luni închisoare cu suspendare.
În loc de epilog
Cazurile în urma cărora o serie de persoane au beneficiat de clemență prin acordul de recunoaștere a vinovăției pot fi consultate și pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție.
Printre cele mai recente cazuri de acest gen este și cel al fostului viceprimar al municipiului Sibiu, Alexandru Dumbravă, s-a ales cu o condamnare cu suspendare și muncă în folosul comunității, după ce Parchetul European l-a acuzat de un prejudiciu de aproximativ 34.500 de euro. A scăpat de închisoare fiindcă a recunoscut o fraudă cu fonduri europene falsificând 100 de acte.
La o simplă analiză se observă că, în general, scapă de închisoare ori de pedepse mai aspre mituitorii ori intermediarii care-și recunosc vina sau care la rândul lor ajută la „descifrarea” unor alte cazuri de corupție. Practica este des întâlnită în cazul dosarelor de dare și respectiv luare de mită, trafic de influență sau abuz în serviciu pentru obținerea de foloase necuvenite.
Se încarcă comentariile...
