Ce urmează pentru Iulian Gherguț. Explicațiile unui fost ofițer de intelligence
0Iulian Gherguț, românul răpit de teroriști în urmă cu opt ani în Burkina Faso, a fost recuperat de statul român. Cristian Barna, fost ofițer de intelligence, a explicat pentru „Adevărul” că acesta va petrece o perioadă de 21 de zile în care va fi controlat din punct de vedere medical și psihic.

„Etapa numărul când revine este că este pus în carantină. Atunci când ostatici sunt recuperați ei sunt puși în carantină cel puțin 21 de zile pentru tot felul de boli care sunt transmisibile, pentru a se vedea ce secele, ce boli a dobândit. Modul în care se face această evaluare înseamnă și bani care îi vor fi plătiți lui ca despăgubire. El are dreptul la despăgubire pentru perioada în care a stat acolo”, a subliniat fostul ofițer de intelligence pentru „Adevărul”.
Cristian Barna a punctat că în perioada de 21 de zile acesta poate fi vizitat de familie: „Se asigură doar că nu are boli transmisibile. Bănuiesc că nu îl vizitează familia cam 3-4 zile până se fac toate analizele”.
„Ei nu sunt tratați rău, ei practic sunt într-o închisoare, într-o cușcă. După 8 ani se discută cu el, i se asigură niște nevoi bazale, nu e chiar ca într-o închisoare. Omul este scos din când în când și i se arată omului cu care răpitorii negociază. Discutăm de 8 ani în care omul a stat lângă străini”, a explicat analistul de securitate.
Negocieri și schimburi de informații între țări
Cristian Barna susține că, în mod normal, de sumele cerute pentru răscumpărare ar trebui să se ocupe firma care angajează persoana într-o țară de risc și a precizat că în caz contrar, această responsabilitate revine statului român.
„Cei care răpesc îi răpesc pentru a primi acele răscumpărări. În mod normal aceste răscumpărări sunt asigurate de firmele de asigurări, dacă firma care te angajează îți face o asigurare ca la carte, cum trebuie. Acești răpitori cer de obicei cam cât știu ei că ar oferi firma de asigurări, dar dacă firma care te-a dus acolo nu îți plătește o asigurare atât de bună ca firma de asigurări să plătească pentru răscumpărarea ta, atunci intră în funcțiune apartenența sau naționalitatea. Statul român are această obligație de a te scoate pe tine de acolo și atunci intervine statul român, MAE, ambasadorul de acolo și încearcă să te scoată de acolo. Încep niște negocieri care au tot tacâmul, servicii de securitate privată, servicii de informații naționale de acolo, SIE, MAE și toată lumea se chinuie să identifice soluții să îl aducă pe omul nostru acasă”, a explicat fostul ofițer de intelligence pentru „Adevărul”.
Întrebat de ce operațiunile de întors în țară sunt secrete, Cristian Barna a punctat că „sunt secrete pentru că nu se cunoaște cu cine se negociază”.
„Răpitorii negociază prin second second second hand, adică cel care l-au răpit nu ies la suprafață pentru că dacă se duc la întâlnire pot fi capturați. Toată secretomania este dată de aceste operațiuni care se gestionează. Securitatea operațiunii răpitorilor, adică răpitorii au grijă ca modul în care trimit cererea de recompensă, modul în care negociază, modul în care se termină negocierea, toți vor să negocieze cât mai dur. Dacă se plătește această recompensă, atunci nimeni nu vrea să se știe că s-a plătit, pentru că această recompensă dă apa la moară ca să apară tot mai mulți răpitori. Este o condiție care se pune”, a afirmat analistul de securitate.
Adus în țară după 8 ani
Muncitorul român Iulian Gherguț, din Neamț, care era angajat al unei firme de pază la o mină din nordul Burkinei Faso, a fost răpit în 2015 de grupări înarmate care fac referință la terorismul islamic. Ulterior, românul ar fi fost vândut unor bande armate din Mali.
Ultimul semn de viață îl reprezinta o înregistrare video difuzată de gruparea înarmată care-l ținea ostatic, pus în circulație în 2017.
Iulian Gherguț spunea în înregistrare că speră ca președintele Klaus Iohannis să intervină pentru a se negocia eliberarea sa.
Răpirea cetăţeanului român a fost revendicată de gruparea jihadistă salafistă Al-Mourabitoune, într-o înregistrare audio difuzată de agenţia mauritană Al-Akhbar, în care a îndemnat „Guvernul român să acorde atenţie serioasă negocierilor pe tema eliberării ostaticului“.