CCR: Kovesi trebuia să vină la Comisie sau să răspundă întrebărilor parlamentarilor. Nu a fost un conflict între Ministerul Public şi Parlament

Curtea Constituţională a admis parţial, marţi, sesizarea formulată de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, în ceea ce priveşte obligaţia şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a se prezenta în faţa comisiei parlamentare de anchetă privind prezidenţialele din 2009. CCR a constatat că nu a existat un conflict juridic între Parlament şi Parchetul General, generat de refuzul procurorului general de a trimite un dosar de anchetă.

UPDATE Ministerul Public afirmă că a luat act de decizia CCR care stabileşte că instituţia nu este obligată să transmită Comisiei parlamentare de anchetă dosarul privind alegerile prezidenţiale din 2009 spunând că aceasta confirmă punctul de vedere al MP, reia argumentele conform cărora nu a putut da curs colicitării comisiei în absenţa unor dispoziţii legale şi apreciază că decizia Curţii clarifică o problemă de drept fără precedent în sistemul judiciar.

„Ministerul Public a luat act de decizia Curţii Constituţionale care confirmă punctul de vedere exprimat de instituţia noastră referitor la solicitarea Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial de a-i pune la dispoziţie copii după  actele de urmărire penală  efectuate într-un  dosar soluţionat de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică", afirmă Ministerul Public.

De asemenea, instituţia îşi reafirmă poziţia, spunând că aceasta s-a întemeiat pe faptul că nu există dispoziţii legale care să permită transmiterea unor fotocopii ale dosarelor penale către o comisie parlamentară sau, în general, către o altă instituţie extrajudiciară.

" Totodată, decizia de astăzi a Curţii Constituţionale clarifică o problemă de drept care nu a mai avut precedent în sistemul judiciar şi pentru dezlegarea căreia Ministerul Public a depus toate diligenţele, inclusiv prin solicitarea unui punct de vedere din partea Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei justiţiei", consideră Ministerul Public.

Ce spune Curtea Constituţională

Minuta CCR: „În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a se prezenta în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. În soluţionarea conflictului, Curtea a constatat obligaţia doamnei Laura Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei.

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a exercita acţiunea disciplinară împotriva procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru neprezentarea în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, şi de refuzul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a transmite comisiei speciale de anchetă o copie după dosarul de urmărire penală aflat pe rolul acestui parchet.

Decizia este definitivă şi general obligatorie. Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Surse: a fost admisă parţial

Judecătorii CCR au respins, însă, sesizarea în ceea ce priveşte obligaţia Parchetului General de a transmite o copie a dosarului către comisia parlamentară de anchetă privind scrutinul din urmă cu opt ani, au declarat pentru News.ro surse oficiale.Deciziile au fost luate cu 5 voturi la 3 .

Astfel, şefa DNA trebuia să meargă la Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile sau să răspundă în scris la întrebări, însă Parchetul general nu are obligaţia de a transmite o copie a dosarului către comisia parlamentară de anchetă.

Cazul de la CCR

CCR a avut pe ordinea de zi a şedinţei din 26 septembrie dezbaterea acestor sesizări, însă a amânat luarea unei decizii. Preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au sesizat în 13 septembrie Curtea Constituţională reclamând un posibil conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public creat de refuzul şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a se prezenta în faţa comisiei parlamentare de anchetă privind prezidenţialele din 2009 şi de refuzul procurorului general de a lua măsuri împotriva a acesteia, pe de o parte, şi de a transmite comisiei o copie a dosarului deschis pe acelaşi subiect.

Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu au transmis fiecare câte o sesizare identică privind posibilul conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public.

”Conflictul este determinat de refuzul procurorului şef al DNA de a se prezenta în faţa comisiei de anchetă a Parlamentului, de refuzul procurorului general de a lua măsuri împotriva procurorului şef al DNA cu privire la încălcarea prevederilor legale şi refuzul procurorului general de a înainta comisiei de anchetă copie de pe dosarul de urmărire penală nr. 213/P/2017”, se arată în sesizările lui Dragnea şi Tăriceanu.

Cei doi susţin că refuzul procurorului General şi al procurorului şef al DNA ”se referă la activitatea organului reprezentativ suprem al poporului român” şi pune în imposibilitate Parlamentul de a adopta o hotărâre.

Dragnea şi Tăriceanu citează din statutul judecătorilor şi procurorilor şi din codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor potrivit cărora competenţa CSM sau a organelor de urmărire penală cu privire la magistraţi se aplică doar atunci când aceştia săvârşesc o abatere în exercitarea unor atribuţii de serviciu sau sunt implicaţi în calitate de martori sau suspecţi în săvârşirea unor fapte penale.

De asemenea, cei doi amintesc că şefa DNA a refuzat în mod repetat să se prezinte la comisia de anchetă şi susţin că a invocat cu rea credinţă o falsă hotărâre a CSM conform căreia procurorii nu se pot prezenta în faţa niciunui organ al statului.

”Vă rugăm să obligaţi Ministerul Public să transmită de îndată comisiei parlamentare de anchetă copia dosarului nr. 213/P/2017, iar pe procurorul şef al DNA să răspundă la întrebarea formulată”, se arată în finalul celor două sesizări transmise CCR de către Liviu Dragnea şi Călin popescu Tăriceanu.