Cât de mult a cântărit tragedia din Caracal în decizia CCR privind Codurile penale

Valer Dorneanu, preşedintele CCR / FOTO Inquam Photos / George Călin

Curtea Constituţională a decis luni, cu unanimitate, că ultimele modificări aduse de coaliţia PSD-ALDE Codurilor penale sunt neconstituţionale, o decizie surprinzătoare, potrivit analiştilor, ce vine în contextul tragediei de la Caracal.

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis luni, cu unanimitate, după nu mai puţin de şapte amânări consecutive, că modificările aduse Codurilor penale sunt neconstituţionale. Judecătorii CCR au admis sesizările de neconstituţionalitate depuse de preşedintele Iohannis şi de către partidele de opoziţie pe motive extrinseci, şi anume că legiuitorul nu şi-a exercitat obligaţia de a efectua toate corelările textelor din Codurile penale cu deciziile anterioare ale Curţii. „În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate (...) În acest sens, Curtea a reţinut, în esenţă, faptul că, în cadrul procesului de reexaminare a legii, Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile Curţii Constituţionale incidente în materie penală. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată încalcă art.147 alin.(2) din Constituţie”, se arată în comunicatul CCR.

Între neprofesionalism şi tragedia de la Caracal

În acest caz, experţii în Drept vorbesc de o lipsă de expertiză profesională a actualei puteri în a implementa modificările dorite. „Punerea de acord cu deciziile CCR anterioare era obligatorie. Însă, ca să modifici un text de lege, să pui în acord mai multe articole trebuie să ştii meserie, să fii un bun jurist, să cunoşti legile şi principiile constituţionale. Un lucru care nu e la îndemâna oricui. Există o lipsă de expertiză profesională. E clar că vor să schimbe nişte legi dar nu ştiu cum”, este de părere Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR.

Raluca Prună, fostul ministru al Justiţiei în cabinetul Cioloş, susţine că acestă decizie ar trebui să pună capăt eforturilor de modificare a Codurilor penale şi că ea a fost posibilă doar în contextul valului de emoţie creat de crimele din Caracal. „Este a doua oară când CCR spune «nu». Coaliţia PSD-ALDE ar trebui să se declare învinsă. Nu au fost în stare să pună pe masa CCR o propunere relevantă. Este o lipsă de credibilitate, profesionalism şi chiar de capacitate intelectuală, a cărei istorie poartă un singur nume: Florin Iordache. Altfel, nu cred că instanţa ar fi avut curajul juridic al unei astfel de decizii înainte de valul de emoţie publică declanşată de crimele abominabile de la Caracal”, a declarat aceasta.

Analiştii politici susţin că modul „bizar” în care Curtea s-a comportat în această speţă pare a întări ideea că decizia a fost influenţată de tragedia de la Caracal. „Mi-e teamă că actualul context ar fi putut influenţa decizia Curţii, nu pentru că nu este o decizie bună, ci pentru că instituţiile statului nu trebuie să funcţioneze în acest fel. CCR nu trebuie să ia decizii din raţiuni de PR. O atare concluzie e greu de ignorat însă pentru că pe această speţă s-a comportat bizar. Avem un verdict dat pe integralitatea textelor, pe motive extrinseci – de ce a fost nevoie de şapte termene? Este o decizie bizară, ce întăreşte ideea că CCR acţionează în funcţie de oportunitatea politică a momentului, şi este o decizie ce sapă la credibilitatea acestei instituţii”, este de părere Elena Calistru, preşedintele ONG-ului Funky Citizens.

Decizia CCR trebuie văzută în contextul nenorocirii din Caracal, ce a înfuriat pe toată lumea, şi a scos la iveală corupţia ce există la nivelul judeţelor, la nivelul poliţiei. În acest context, Viorica Dăncilă, candidatul PSD la alegerile de peste trei luni, face eforturi să arate că este o băbuţă cumsecade. Decizia CCR încearcă doar să lustruiască această imagine”, este de părere analistul politic Stelian Tănase.

Modificările Codurilor penale propuse de actuala coaliţie de guvernământ conţineau o serie de prevederi criticate de asociaţiile de magistraţi cât şi de organismele internaţionale pe motiv că slăbesc actul de justiţie. Astfel, erau vizate reducerea termenelor de prescripţie pentru faptele penale, emiterea sau adoptarea de acte normative era fost exceptate de la infracţiunea de favorizare a infractorului, infracţiunile de dare de mită şi de cumpărare de influenţă erau parţial  dezincriminate iar infracţiunea de neglijenţă în serviciu era dezincriminată total.

„E foarte bine că, după 7 amânări, Curte a decis. Înseamnă că ce am făcut noi în Parlament nu e atât de rău. Dacă era atât de rău, luau o decizie de la început” Robert Cazanciuc, Senator PSD, Preşedintele Comisiei Juridice a Senatului

Iohannis: Modificările codurilor, „adevărate atentate la siguranţa cetăţenilor”

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut coaliţiei PSD-ALDE să renunţe la modificarea legislaţiei penale, afirmând că instanţa a arătat că modificările aduse legislaţiei penale „sunt nocive şi contrare Legii fundamentale”. „Adoptate de Parlament în numai câteva săptămâni, fără nicio fundamentare sau consultare cu sistemul judiciar şi societatea civilă, modificările asupra legislaţiei penale au avut un singur scop: protejarea infractorilor în detrimentul persoanelor vătămate, elaborarea unui întreg set de proceduri menite să slăbească statul şi să încurajeze fenomenul infracţional“, a subliniat şeful statului.