Cât de bune sunt în realitate relațiile României cu vecinii din Balcanii de Vest. Părerea unui reputat expert
0Într-o perioadă în care președintele Klaus Iohannis vizitează Africa, relațiile României cu statele din Balcanii de Vest nu sunt strălucite. Politologul Miruna Butnaru Troncotă spune că, în pofida progreselor din ultimul timp, România nu e la fel de prezentă în această zonă fierbinte ca alte țări est-europene.
Președintele României, cel care dă tonul politicii externe a țării, se află într-o vizită în Africa, după cele efectuate în primăvara acestui an în America de Sud și Asia. Ceva mai puțin percutantă pare să fie politica României în proximitate, mai exact în Balcanii de Vest. Zona e cu atât mai importantă cu cât aceste țări vor face parte din UE, iar spațiul se află în imediata apropiere a României. Și tot aici, mâna lungă a Kremlinului încearcă în continuare să destabilizeze Europa și să devieze aceste țări de la parcursul lor spre integrarea euroatlantică.
Conferențiar și cercetător la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București, Miruna Butnaru Troncotă este specializată chiar în politica Balcanilor de Vest. Ea consideră că, departe de a avea relații proaste cu statele din zonă, România ar trebui să lucreze în continuare la acest capitol, iar cel mai bun exemplu este Kosovo, țară pe care nu o recunoaștem oficial.
Relații bune cu Albania și Serbia
Miruna Butnaru Troncotă pornește de la aspectele pozitive, dar nu ignoră nici ceea ce este perfectibil. Relațiile excelente cu țări ca Albania și Serbia s-ar încadra aici.
„Noi avem o relație de prietenie foarte îndelungată și cu Albania. Anul ăsta am împlinit 110 ani de relații diplomatice cu Albania. Cu Serbia nu mai spun, evident, este și singurul vecin direct al nostru din regiune și atunci, dincolo de partea asta istorică a relațiilor, avem și interese economice. Și mai mult decât atât, avem și o linie specială de finanțare a Uniunii Europene de cooperare transfrontalieră în programul de pre-aderare. De altfel, dintre toate programele de preaderare și de cooperare transfrontalieră ale Serbiei, cel cu România are volumul economic cel mai mare”, explică Miruna Butnaru Troncontă.
Ar mai fi însă multe de făcut chiar și aici. Relațiile cu aceste state pot fi îmbunătățite în continuare, mai ales în plan economic.
„Ca relații economice, ca investiții, ca flux de oameni, de capital, România, clar, are un interes strategic în Serbia pe care și-l pune în valoare, dar mai e loc de mai bine. Adică, uitându-ne strict pe cifre, putem să vedem că ar mai fi loc de mai mult și un rol mai pregnant jucat de România, mai ales pe zona aceasta de cooperare economică, cooperare culturală”, susține experta.
Progres, dar nu suficient
Vestea bună ar fi că România încearcă să se implice în zonă. „Se vede clar, chiar recent, lucrez la un studiu în care evaluăm fluxurile de capital și, în general, politica externă a României către aceste state și-a accelerat interesul spre Balcanii de Vest. Și asta din simplul motiv că și aici sunt două motive strategice. Întâi, e zonă învecinată nouă, și atunci, iarăși, e partea interesului nostru direct de la graniță, și, în al doilea rând, pentru că România, care s-a confruntat în procesul de preaderare cu probleme serioase, poate exporta această expertiză către statele din Balcanii de Vest. Și atunci România cumva se simte mult mai conectată și e mult mai capabilă să facă un transfer de expertiză decât să zicem Suedia sau nu știu ce alt stat membru”, completează specialista.
De altfel, abia de curând România are și un însărcinat special al Ministerului Afacerilor Externe doar pentru Balcanii de Vest. E un pas important înainte, dar mai sunt și alții de făcut.
„Prin urmare, e clar interesul strategic în acest moment, care a devenit foarte vizibil din 2022. România are și un însărcinat special al Ministerului Afacerilor Externe doar pentru Balcanii de Vest, domnul Adrian Davidoiu, o poziție care nu exista înainte. Deci e clar că România acum vrea să capitalizeze, într-un mod într-adevăr strategic, pe a fi acest liant și punct de sprijin al statelor din Balcanii de Vest în procesul de integrare europeană”, mai arată ea.
Serbia și Albania sunt țările din zonă cu care avem cele mai bune relații.
„Serbia și Albania și în Macedonia de Nord, pe locul 3, acestea ar fi statele unde România și economic, prin agenția ei de dezvoltare, ROEID, parte a Ministerului Afacerilor Externe, și prin acțiunile ambasadelor, și prin fluxurile de importuri și exporturi, este prezentă”, punctează experta.
România, mai puțin abilă decât alte țări
Și totuși, lucrurile nu sunt întotdeauna roz. România, în pofida eforturilor sale din ultimul timp, nu a fost la fel de eficientă și de prezentă în zona Balcanilor de Vest ca alte state est-europene: „România nu este la fel de prezentă ca alte state, de exemplu, nu e nici măcar la fel de prezentă ca Ungaria, care are o politică mult mai, ca să zic așa, agresivă și prezentă, cel puțin în Serbia, dar și în alte state.”
Ea vorbește și despre faptul că România este privită cu ostilitate de o bună parte a sârbilor. Asta pentru că există percepția în Serbia că țara lor întârzie să fie adoptată de Uniunea Europeană din cauza României, care a reproșat în dese rânduri Belgradului felul în care sunt tratați românii din Valea Timocului. Aici, România ar trebui să investească în propria sa imagine, pentru a demonstra că cererile sale sunt absolut firești, dar că nu intenționează să compromită proiectul european al Serbiei.
„Cred că un alt element ar mai trebui să fie și percepția pe care cetățenii sârbi să o aibă față de România, pe care să o privească ca pe un stat de încredere, ca pe un stat prezent și nu doar să-l asocieze cu o anumită, să zicem așa, narațiune în care Serbia e trasă la colț legat de românii din Valea Timocului. Cum? Se pare că în percepția, cel puțin în anumite zone, România este privită cu genul ăsta de ostilitate”, adaugă ea.
De altfel, România nu este parte a procesului de la Berlin. Iar acest lucru se întâmplă pentru că România nu recunoaște, cel puțin deocamdată, independența Kosovo.
„România nu e inclusă pentru că este o inițiativă interguvernamentală a Germaniei, mai degrabă axată economic și pe cooperare regională. Și, într-adevăr, un motiv evident pentru care nu suntem este că nu recunoaștem Kosovo. Și tocmai ca să nu existe blocaje sau tot felul de alte probleme, procesul de la Berlin de la bun început a luat în considerare state care să poată să fluidizeze anumite decizii mai ușor. Iar, în cazul României, acesta era un impediment”, subliniază ea.
Problema recunoașterii statului Kosovo
Cel mai probabil, România va trebui să ia o decizie în acest sens, pe termen mediu, crede Miruna Butnaru Troncotă.
„Cred că trebuie să luăm o decizie în primul rând, care să fie în conformitate cu dreptul internațional, așa cum am anunțat de la bun început în 2008, ca fiind unul din motivele pentru care nu recunoaștem. Și, în al doilea rând, să nu periclităm stabilitatea europeană. Văzând evenimentele care s-au întâmplat în nordul Mitrovița, în Kosovo și provocările Serbiei, mai mult sau mai puțin directe, știind bine că în spatele Serbiei se află, desigur, și agenda rusă, ideea aceasta a menținerii Kosovo a unei zone oricum cu probleme economice, oricum fragilizată din toate punctele de vedere, abia construită după război. A o lăsa a nimănui ca un no man's land pe hartă în mijlocul Europei nu văd de ce ar fi un element în interesul României”, dezvoltă experta.
Ea a explicat și care ar fi scenariul acestui proces, care ar ține cont și de Serbia. „Nu văd de ce acesta ar fi o amenințare pentru România ca toată regiunea Balcanilor de Vest să aibă un parcurs euroatlantic. Desigur, recunoașterea independenței Kosovo nu poate să vină așa peste noapte Trebuie să fie un proces care, în primul rând, să cuprindă poziția Serbiei, pe care România o respectă ca stat suveran, deci existența acestui acord între cele două entități. Și, by the way, acest acord este și condiția pentru ca cele două state să continui în procesul de aderarare. Deci acest acord ar trebui să fie, ca să zic așa, un game changer, care să fie în favoarea tuturor, pentru că, mai departe, cele două state își vor vedea de drumul lor ca viitoare membre în Uniunea Europeană”, a încheiat Miruna Butnaru Troncotă.
Se încarcă comentariile...
