Brigăzile cecene ale morţii forţează frontiera României

Soldaţi ceceni ai crimei organizate operează în România, dar sunt imposibil de depistat pentru că, neexistând cetăţenie cecenă, au paşapoarte ruseşti sau moldoveneşti Începând cu

Soldaţi ceceni ai crimei organizate operează în România, dar sunt imposibil de depistat pentru că, neexistând cetăţenie cecenă, au paşapoarte ruseşti sau moldoveneşti

Începând cu 1 ianuarie 2007, România a devenit nu doar o placă turnantă pentru reţelele transnaţionale ale crimei organizate din spaţiul ex-sovietic, dar şi cel mai avansat bastion răsăritean al luptei Uniunii Europene cu acest flagel.

România reprezintă, în ultima vreme, o haltă importantă pentru marii oameni de afaceri din Est. Frecvent, s-a spus că ariergarda oligarhilor ruşi din România sau din celelalte ţări europene unde aceştia s-au instalat ar fi reprezentată de temuta mafie rusă. Nu s-a vorbit însă despre "umbra" mafiei ruse: mafia caucaziană cecenă.

Structurile româneşti antitero nu au în obiectiv organizaţiile cecene. SRI spune doar că eventuale cazuri izolate "nu ţin de siguranţa naţională", ci de "zona judiciară". La rândul lor, poliţiştii de la "Crimă organizată" aruncă pisica la SRI. În toată această joacă de-a "alba-neagra" între instituţii există indicii clare că şi în ţara noastră au existat şi continuă să existe manifestări ale aşa-numitei mafii ceceno-moldave, care, deocamdată, are cartierul general la Chişinău. De acolo, o întreagă reţea de "soldaţi ai crimei organizate", care au în portofoliu de la traficul de fiinţe umane la asasinate comandate şi contrabandă cu arme, operează pe mai multe fronturi, inclusiv în România.

"Băieţii trag cu arma de la 12 ani"

"La Bucureşti am venit din Chişinău. Era prin 1997, pe atunci ne vizita des un cecen, se numea Muhannad. Se împrietenise cu frate-meu şi cu mai mulţi băieţi, mergeau în aceeaşi bratva (frăţie - n.n.). Spunea că la ei în Cecenia băieţii trag cu pistolul de la 12 ani, iar fetele sunt bune de măritiş când dai cu papaha (cuşma - n.n.) în dânsele şi nu cad jos. Băiatul ăsta nu semăna cu ai noştri: nu bea alcool, nu fuma, nu mânca porc. Spunea că dacă ai lui s-au luptat cu un clan din Inguşetia timp de generaţii, la Chişinău n-are de ce scoate cuţitul. A stat un an şi a plecat spre Moscova cu câţiva moldoveni de-ai noştri cu care se întovărăşise. Am aflat apoi că l-ar fi împuşcat poliţia rusă". Este descrierea unui cecen "pur sânge", făcută, cu vădită teamă în voce, de o tânără basarabeancă, Rodideal Cristina, aflată la muncă, în România. La Chişinău acţionează "Bratva" ("Frăţia") ca mafie rusă, dar tot acolo se află şi "Ribeata"("Băieţii"), care este mafia basarabeană. Ele acordă "crâşa", adică "acoperişul" sau protecţia personală. Începând cu anul 1999, în capitala Republicii Moldova şi-au făcut apariţia primii 165 de refugiaţi ceceni. Mafia cecenă însă era infiltrată acolo de mai mult timp.

Grupările "Mavsar" şi "Guşan"

Dovada prezenţei unui puternic grup mafiot cecen la Chişinău o constituie chiar informaţiile oficiale despre un temut lider: Muslim Ibraghimov, zis "Mavsar", "naşul" nedeclarat al "Frăţiei cecene".

Grupul lui Ibraghimov "Mavsar" acţionează de ani buni la Chişinău. Mavsar a fost urmărit penal şi ulterior eliberat de judecători, într-un caz de estorcare asociat cu moartea lui Aramais Gulcanean, liderul local al comunităţii armene. Muslim Ibraghimov are 40 de ani, s-a născut la Acihoi Martan în Cecenia şi este membru al unei generaţii întregi decimate de război. În prezent, el este dat în urmărire prin Interpol. Până de curând, un alt urmărit general de lux din Chişinău era Ion Guşan, alias "Nicu Patron", a cărui grupare şi-a întărit poziţia în capitala Moldovei cam în acelaşi timp cu gruparea lui Mavsar Ibraghimov. Conexiunile dintre grupul lui Guşan, care şi-a extins acţiunile în Europa, trecând prin România, şi cel al lui Ibraghimov ţin de o tradiţie ocultă.

Celulă anihilată în România

În prezent, procurorii DIICOT şi ofiţerii SRI investighează o periculoasă grupare transnaţională ce tranzitează România, având cartierul general la Chişinău.

Recent, la Bucureşti au fost arestaţi, pentru trafic de migranţi, spălare de fonduri, cămătărie, acţiuni violente şi proxenetism, doi cetăţeni basarabeni împreună cu doi români din Sibiu.

Conform informaţiilor DIICOT, "în urma cercetărilor efectuate a rezultat că din cadrul ramurii interne a grupării coordonate de inculpatul Guşan Ion (n.r. - alias <> ) mai fac parte, printre alte persoane, inculpaţii Gori Valeriu (zis Valera), Oltean Ioan (zis Nae) şi inculpatul Mihu Gheorghe (zis Ghiţă)".

Toţi au fost reţinuţi pe 18 aprilie de procurorii români, fiind ulterior arestaţi.

Pe de altă parte, magistraţii DIICOT spun că au colaborat strâns cu SRI pentru a dovedi că "din cadrul ramurii externe, în principal cea moldovenească, fac parte, printre alţii, numiţii: Igor Tanasciuc, numitul Oleg, Mocan Vitalie (Vitalik Zelionâi), Costea, numitul GHENADIE, numitul Dinu şi alţii".

Conform procurorilor, rolul primilor trei ("gruparea Zelionâi") era, în principal, "racolarea - din Republica Moldova a persoanelor dornice să ajungă (n.r. - ilegal) în Occident (n.r. - în Italia, Marea Britanie, Germania şi Austria)". Ultimii doi, respectiv Ghenadie şi Dinu, activează în ramura externă din ţările de destinaţie, având rolul "de a colecta sumele de bani de la persoanele trecute ilegal frontiera statului român şi a statelor de destinaţie şi trimiterea acestor sume de bani în ţară, unde sunt <> de inculpatul Guşan Ion, alias Patron". Conform unui ziar de limbă rusă de la Chişinău, la scurt timp după ce a fost arestat în România, autorităţile basarabene au cerut extrădarea lui Guşan.

În ce-l priveşte pe cecenul Mavsar, autorităţile de la Chişinău şi Bucureşti cercetează ipoteza ca acesta să fi tranzitat România cu un paşaport rusesc sau basarabean, dându-se ca posibilă destinaţie Cehia, o ţară spre care s-au îndreptat mulţi dintre cecenii alungaţi de invazia trupelor ruseşti.

Rămâne ca autorităţile din cele două ţări să documenteze dacă între grupările "Mavsar" şi "Patron" există conexiuni infracţionale directe.

SRI, neputincios

De ani buni, prin România, de la est la vest trec rutele crimei organizate. Pentru această provocare, mai precis pentru prevenirea ei, Uniunea Europeană a investit în ultimul timp enorm în securizarea frontierelor din est, inclusiv cea a României. Există încă numeroase forme de a penetra "cortina de fier" a crimei organizate de la graniţa de est a României şi, de aceea, prezenţa mafiei cecene pe culoarele româneşti ale crimei organizate este greu de dovedit. La noi, SRI spune că, întrucât nu există paşapoarte cecene, sunt aproape imposibil de identificat cecenii certaţi cu legea. Pe de altă parte, întrucât războiul partenerilor din vest împotriva terorismului nu oferă o "listă neagră" cu terorişti/organizaţii teroriste cecene, SRI nu monitorizează pe acest tronson niciun cecen. Practic, pe teritoriul României este foarte dificil să fie identificaţi/monitorizaţi cecenii, întrucât majoritatea se declară la intrarea în România cetăţeni ruşi.

Pe de altă parte, în lumea interlopă bucureşteană se vorbeşte în şoaptă despre ceceni. "Din anii '90, cea mai mare parte din traficul de maşini second-hand dinspre Ungaria către România a fost supravegheată de ceceni. În plus, ei asigură paza unor obiective din domeniul petrolier ale cetăţenilor sosiţi din spaţiul ex-sovietic", ne-a declarat un lider al lumii interlope din Bucureşti. Autorităţile române susţin că nu au în evidenţă cetăţeni ceceni care au intrat în România.

"Un singur cecen a intrat în România în anul 2003, dar nu mai este în evidenţa noastră", ne-a declarat Biroul de presă al Oficiului pentru Migraţie. După ce şi-au retras o informaţie privind tranzitarea prin România, în anii din urmă, a unui număr semnificativ de ceceni, reprezentanţii ARCA, din Bucureşti ne-au oferit totuşi o informaţie importantă: "Estimativ, aproximativ 5.000 de ceceni sunt fugiţi în Cehia şi Polonia via Ucraina". Reprezentanţii ARCA spun "ruta ucraineană" este preferată de ceceni variantei "România", datorită unei explicaţii simple: limba rusă.

Cazul Bakaiev are "semnătură cecenă"

Semnătură cecenă găsim şi în cazul "Bertozzi-Opriş-Bakaiev", dosar în care procurorul român Liviu Sutiman l-a trimis în judecată, în urmă cu câţiva ani, pe inculpatul româno-german Ingo Klaus Opriş. "Neamţul" Opriş l-a plătit pe cecenul Bakaiev (fost luptător în Afganistan) să-l asasineze pe vameşul elveţian Andrea Bertozzi, care-i făcuse neplăceri românului la trecerea frontierei germano-elveţiene. Asasinul a ucis-o şi pe soţia vameşului. Femeia era gravidă… Bakaiev, sau cum l-o fi chemând cu adevărat pe asasinul cecen, nu a fost nici până în prezent prins. De aceea, este posibil ca şi alte crime descoperite sau încă nedescoperite să poarte aceeaşi semnătură: "Bakaiev".

Legea Talionului

Clanurile cecene sunt guvernate de un riguros cod al onoarei: dacă unul dintre clanuri a dat un bărbat unei organizaţii criminale şi acesta moare în acţiune (sau dispare în închisoare), şeful clanului îl înlocuieşte imediat cu fiul său cel mai mare. Conform unor monitorizări germane ale crimei organizate transfrontaliere, membrii fiecărui cartel cecen poartă pe corp tatuaje ritualice unice. Numeroşi ceceni arestaţi în Germania aveau asupra lor multe amulete, arătând înrădăcinarea lor profundă într-o cultură ancestrală. Legea sângelui îi obligă pe ceceni să execute pe oricine este vinovat de moartea unui membru al clanului. Adevăratul nume al celui care ucide nu este cunoscut decât de cei care cunosc şi respectă "legea sângelui".

Banalitatea crimei

Membri ai unui popor de fier, călit timp de decenii în luptele de gherilă cu invadatorii ruşi, cecenii şi-au dezvoltat în timp, de la o generaţie la alta, talente militare nebănuite. În cartea intitulată "Seniorii crimei", elveţianul Jean Ziegler arată că "atunci când sunt puşi în faţa unei confruntări directe cu bandele ruse ale crimei organizate, seniorii ceceni ai crimei nu cunosc mila", asasinii lor operând "cu o artă desăvârşită". Lunetiştii ceceni sunt şi ei foarte apreciaţi. De exemplu, în 1995, la Berlin, un om de afaceri rus a fost executat dintr-un singur foc, în faţa garajului său, deşi se afla în mijlocul gărzilor de corp. Tot la Berlin, un alt om de afaceri rus a avut gâtul brăzdat de lovituri de pumnal, fără să i se fi atins carotida. O adevărată semnătură a crimei, tipic cecenă. Întrucât, în lumea asasinilor la comandă, toate aceste elemente de "modus operandi" tind să devină un mod de viaţă, un reputat sociolog şi analist elveţian (de limbă germană), Jean Ziegler, numind acest fenomen: "banalitatea crimei".

Capii filierelor cecene

- Filiera "Bout", reţeaua "romano-ceceno-moldovenească" a lui Viktor Bout. Specialitatea: "arme pentru embargo";

- Filiera "Usturoi - Mutaliev" (Afacerea "Valeologia"). Specialitatea: traficul cu armament şi substanţe radioactive;

- Filiera "Guşan -Ibraghimov". Specialitatea: trafic de persone, proxenetism, cămătărie, reglări de conturi.

"La ceceni e permis să tai gâtul unui om"

"Cecenii nu omoară o muscă, nu le permite religia, dar să taie gâtul unui om de altă confesiune, asta e permis la ei. Asta se numeşte <> , care este greu de tradus în română - este o <> . Ei, cecenii, nu i-au suportat pe ruşi. Eu am stat la un clan de ceceni care se mândrea că, în anii '50, au furat caii şefului poliţiei sovietice, temutul Lavrenti Beria, şi-apoi au fugit cu ei în Osetia. În satele cecene, Sfatul Bătrânilor este cel ce hotărăşte viaţa comunităţii. La moldoveni, dacă a apărut un rus la o nuntă, toată nunta o să vorbească ruseşte. Cecenii îs mândri şi nu recunosc nicio limbă pe teritoriul lor, vorbesc doar limba lor", spune Vasile Timbur, refugiat basarabean care a trăit trei luni între ceceni, la Vladikavkaz.