AntiMărţişorul. Linia de demarcaţie dintre mită şi un gest frumos, subiectul unui război în şcoli

FOTO Adevarul

Mărţişorul şi Ziua Femeii sunt aprig discutate zilele acestea după ce o organizaţie civică a lansat o campanie prin care cere combaterea valorificării acestor tradiţii în şcoli.

Dezbateri aprinse au loc în majoritatea unităţilor de învăţământ, dar şi pe reţelele de socializare între cei care reclamă banii pentru fondul de cadouri scumpe şi partizanii gestului simbolic. 

„Este o campanie lansată ieri, este provocatoare şi absolut necesară pentru readucerea integrităţii în şcoală. Astăzi avem prea puţine repere de moralitate şi integritate în şcoală. În luna martie, părinţii se dau peste cap să achiziţioneze cadouri pentru profesori, educatori. Asta este ilegal. Nu negăm actul de a dărui ci să stimulăm creativitatea copiilor şi a părinţilor să îşi arate respectul faţă de profesori şi altfel”, a explicat Andreea Paul, preşedintele organizaţiei.

Problema este reală. Obiceiul de a duce un bucheţel de ghiocei sau un mărţisor s-a transformat şi adaptat în timp, practica fiind, mai nou, a cadourilor de tip voucher de cumpărături, bijuterii, parfumuri sau direct bani în plic. Deşi nu toate cadrele didactice acceptă această practică, ea este destul de comună, cel mai adesea iniţiativa de a cumpăra cadouri fiind a părinţilor. Asta în condiţiile în care Codul etic al profesorilor interzice, din 2018, ca dascălii să primească astfel de daruri (bani, cadouri sau servicii în vederea beneficierii de către elevi a unui tratament preferenţiabil – Art. 5, Lit. b2). 

1 şi 8 martie prilej de competiţie între părinţi 

Unii profesori dau vina pentru apariţia acestui fenomen pe părinţii care duc cadouri scumpe profesorilor, în ideea că aceştia vor fi mai atenţi cu copiii lor. „Noi trebuie să le transmitem copiilor şi părinţilor lor că mărţisoarele şi florile se oferă doar dacă se doreşte, ca tradiţie, nu ca obligaţie şi în niciun caz să nu fie ceva costisitor. Nu suntem pomanagii. Trebuie să punem capăt practicii de a primi atenţii”, este de părere Violeta Dascălu, directorul Şcolii „Ferdinand I”, din Capitală. 

Sunt însă şi profesoare care doresc să primească flori şi mărţisoare şi încurajează astfel, competiţia dintre părinţi. „Mie îmi place când elevii îmi aduc flori şi mărţişoare. Susţin tradiţia asta. Când stai cu 100 de elevi, pe salariu minim, e frumos să primeşti câte ceva de la elevi”, spune însă Camelia Anghel, profesoară la un after-school din Bucureşti. 

Mai mulţi părinţi spun că există grupuri online, pe mail sau pe aplicaţia whatsapp, unde se discută despre cadourile pe care urmează să le cumpere profesorilor şi unde se decide şi câţi bani se strâng pentru acestea. Printre cadourile cumpărate la comun de părinţi se numără coliere cu cercei şi inel, parfumuri, seturi de pahare de cristal sau articole vestimentare. Unii părinţi recunosc că insistă ca profesorii să primească micile atenţii. „Punem circa 20-30 lei fiecare. Eu mă gândesc că este mai bine să îi cumpărăm educatoarei un set de produse, decât să îi duc eu un pachet de cafea sau ceva nefolositor. Ea spune că nu doreşte, dar noi, părinţii, am mai insistat” spune Mirabela, mama unei eleve în clasa I. În şcolile din centrul Capitalei se strâng însă şi câte 100 de lei de copil pentru aceste ocazii.

Dacă unii agrează ideea de a pune bani pentru cadouri, părinţii cu posibilităţi financiare reduse spun că le este greu să ţină pasul cu cei care au bani. „Un părinte propune o sumă pentru cadouri iar ceilalţi acceptă. De ruşine, nu propune nimeni o sumă mai mică. Odată s-a scris pe felicitare numele celor care au dat bani pentru cadou, ca să se ştie care sunt elevii care nu au pus bani. De 1 Martie ducem o floare, un mărţişor doamnelor profesoare. Eu nu am de unde să pun bani pentru cadouri. Copilul meu se simte prost de fiecare dată”, mărturiseşte Manuela, mama a doi copii şcolari.  

Ea susţine că această practică este întreţinută de către părinţii cu bani, care se încăpăţânează să ducă cadouri scumpe profesoarelor. „Părinţii bogaţi ne judecă pentru că nu punem bani la cadouri. Eu le-am spus că abia am ieşit din centru pentru victimele violenţei domestice şi sunt mamă singură, abia am bani pentru chirie. Niciunul nu m-a înţeles. Aşa că am ieşit de pe grupul de discuţii al părinţilor”, a completat aceasta. 

Un obicei frumos pervertit de abuzuri

Experţii în Educaţie consultaţi de „Adevărul” sunt de acord că această practică a deschis o oportunitate pentru abuzuri, de care se fac vinovaţi atât pătinţii cât şi profesorii, însă subliniază că există şi un pericol în a interzice complet această practică. „Atâta timp cât această practică se rezumă la un mărţişor de 3 lei sau o floare nu e nimic nociv. Grav este dacă se ajunge la cadouri scumpe, unde vorbim de mită. Aici intervine şi obligaţia profesorilor, de a nu primi astfel de cadouri”, este de părere Ştefan Vlaston. 

În opinia acestora, este suficientă stabilirea unei sume rezonabile, în regulamentul şcolii, prin care să se oprească acestă concurenţă vicioasă. „Pericolul este să se ia la întrecere clasele între ele. Soluţia este să se stabilească o sumă rezonabilă sau să se limiteze la lucruri simbolice, o felicitare, o floare. Altfel este foarte periculos să treci dintr-o extremă în alta. Până la urmă ce anume căutăm să interzicem? Vorbim de relaţii inter-umane şi gesturile ce formează aceste relaţii”, spune şi psihologul Daniel David, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca.

Aceştia subliniază că un rol important în acest fenomen revine profesorilor, ce au datoria să refuze cadourile scumpe. „Este un gest frumos, ce în unele cazuri este pervertit de interese nelegitime. Când vorbim de vouchere, bani sau ceasuri de valoare, vorbim de mită şi corupţie. Este de aceea în interesul profesorilor să seteze linia roşie dincolo de care, fără echivoc, orice gest simbolic devine o mită. Pe de altă parte trebuie să recunoaştem şi riscul celeilalte extreme, unde interzicem tot, o lume supra reglementată, o lume a lui Orwell sau Kafka. Nu ai cum să nu primeşti nimic, o carte poştală, un clip video, un buchet de flori. Este vorba de bucuria de a dărui”, explică şi expertul în educaţie, Marian Staş.

Dăm şpagă de când intrăm într-un restaurant până când ieşim din morgă

Sociologii dau vina pentru acest fenomen pe practica mitei împământenită în societatea noastră, practică care, în opinia acestora a pervertit o tradiţie galantă. 

„Problema nu sunt simbolurile, ci faptul că ajung să fie înlocuite cu mită şi abuzuri. O chestie care ţine de galant, tradiţie, de bunul-simţ a fost pervertită într-un abuz. A devenit un lucru obişnuit, să distrugem o normă socială prin astfel de abuzuri - haine, ceasuri, vancaţe sau chiar maşini, cadouri pentru profesori. De foarte multe ori chiar părinţii sunt cei care încalcă această normă. Suntem obişnuiţi să dăm şpagă de când intrăm într-un restaurant până când ieşim din morgă, considerând că astfel beneficiem, şi că suntem întreptăţiţi, la un tratament preferenţial. Căutăm prin astfel de atenţii să cumpărăm un tratament preferenţial din parta profesorului. Dacă vrem să arătăm cu adevărat că preţuim acea persoană, că îi respectăm profesia, atunci mărţişorul trebuie să rămână mărţişor”, este de părere sociologul Gelu Duminică. 

Acesta atrage atenţia că interzicerea acestui obicei simbolic nu este lipsită de costuri. 

„A distruge o tradiţie, cum este cea a mărţişorului poate fi la fel de periculos. Este o exagerare, pentru că, pe lângă pregătirea academică, în şcoală se învaţă şi valori, norme şi atitudini, iar mărţişorul este un gest simbolic prin care arătăm că-i respectăm pe cei de lângă noi”, a concluzionat acesta.