Anchetele şi „şpăgile“ pentru care Ghiţă nu vrea să se întoarcă în România

Sebastian Ghita, plictisit in Parlament FOTO Mediafax

Primul dosar de corupţie în care Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată este aproape de prima sentinţă. Pierderea cauţiunii de 13 milioane de euro şi noile acuzaţii ale procurorilor DNA, în cazul grupului Asesoft/Teamnet, sunt „surprizele“ care-l aşteaptă pe fostul deputat la întoarcerea în România

Ministerul Justiţiei a demarat procedurile de de extrădare din Serbia a lui Sebastian Ghiţă (39 de ani), arestat la Belgrad. Curtea de Apel Ploieşti a constatat, ieri, că sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădarea fostului deputat, aflat în custodia autorităţilor sârbe

Instanţele din România au emis două mandate de arestare în lipsă pe numele fostului parlamentar. Deciziile judecătoreşti în baza cărora au fost emise mandatele de arestare  trebuie traduse şi trimise magistraţilor sârbi care vor judeca cererea de extrădare. Arestarea lui Ghiţă în Belgrad a fost dispusă pentru 18 zile, din data de 14 aprilie, dar autorităţile române au la dispoziţie 40 de zile pentru a transmite aceste documente.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a anunţat, marţi, că nu va depăşi acest termen. „Ministerul Justiţie are deja pregătită acea procedură, cerere, aşteptăm încheierile de la instanţele de judecată şi imediat, imediat, în minutul următor dăm drumul la procedură“, a explicat Toader. Oficialul nu a exclus ca Ghiţă să ceară azil politic. „Din moment ce este şi azilul o instituţie, sigur că există posibilitatea folosirii acelei instituţii“, a spus Toader

Ce îl aşteaptă pe afacerist în ţară

Ghiţă este judecat şi cercetat în cinci dosare penale, pentru circa 30 de infracţiuni. Procesul în care se aşteaptă o primă sentinţă este cel în care afaceristul este acuzat că i-ar fi dat şpagă o casă fostului primar al oraşului Ploieşti, Iulian Bădescu (PSD). În schimbul presupusei mite, fostul edil ar fi finanţat ilegal clubul de baschet Asesoft Ploieşti cu suma de 1,5 milioane de lei. Cazul este pe rolul instanţelor din iulie 2015. Ghiţă este acuzat de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani.

Într-un alt caz, în care Ghiţă este judecat alături de foşti şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova, fostul deputat riscă să piardă cauţiunea pe care a depus-o în favoarea DNA: 13 milioane de euro. Motivul, politicianul a încălcat condiţiile controlului judiciar atunci când a fugit în Serbia. Acuzaţiile din acest dosar sunt de dare de mită, cumpărare de influenţă,  spălare a banilor, şantaj, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

Lovitura de graţie

Cea mai spectaculoasă anchetă în care este vizat fostul parlamentar este cea privind contractele pe care companiile controlate de acesta, Teamnet International şi Asesoft International, le-au încheiat cu firmele IT abonate la contracte cu statul. Cazul este pe rolul DNA din aprilie 2016, dar în februarie 2017 s-au făcut primele puneri sub acuzare. Fostul parlamentar este acuzat de trafic de influenţă, spălare a banilor şi constituire a unui grup infracţional organizat.

În esenţă, procurorii DNA acuză că fostul parlamentar ar fi pretins şi primit de la reprezentanţii a două societăţi IT sume de bani cuprinse între 3 şi 10 milioane de euro, pentru a determina autorităţile să atribuie contracte de prestări servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii a acestor contracte. Sumele de bani ar fi fost transferate prin contracte fictive de prestări servicii IT, încheiate între societăţile IT şi firmele din grupul Asesoft/Teamnet.

Lichidarea firmelor, blocată

Doi dintre oamenii de încredere ai lui Ghiţă sunt puşi sub acuzare în acest dosar: cumnatul său, Cristian Anastasescu, administrator Asesoft International şi considerat în cercurile de afaceri din Prahova drept mâna dreaptă a fostului deputat şi  Bogdan Padiu, director general Teamnet International.

Asesoft International şi Teamnet International sunt „perla“ afacerilor lui Sebastian Ghiţă. Deşi s-a retras oficial din cele două companii, în 2012, atunci când a fost ales deputat, procurorii susţin că politicianul controla prin intermediari activitatea acestora. Firmele sunt puse sub acuzare în această anchetă şi au sechestru asigurator pe mai multe bunuri imobile. La solicitarea DNA, Tribunalul Prahova a dispus, la începutul acestei luni, interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau lichidare a Asesoft International şi Teamnet International, dar decizia instanţei nu este definitivă.

Acuzaţii fără precedent

Ghiţă trebuie să răspundă acuzaţiilor procurorilor în acest caz. Asta după ce mai mulţi martori, directori din mai multe firme IT, au declarat că Ghţă ar fi cerut să i se remită procente de minimum  10% din valoarea contractelor pentru toate proiectele din domeniul IT sau pentru contracte deja extinse, cât şi separat „pentru intervenţii la factori politici şi la înalţi funcţionari din ministere, direcţii, structuri din subordinea ministerelor, agenţii, în sensul lansării şi de noi proiecte în domeniul IT“.

„Ghiţă Sebastian solicită firmei Siveco o altă sumă de 300.000 de euro pentru a interveni pe lângă ministrul sănătăţii în vederea aprobării finanţării acestui proiect”, martor ameninţat

„Practic, cine nu cotiza la Ghiţă Sebastian Aurelian nu putea câştiga proiecte în piaţa de IT, iar dacă totuşi le câştiga, atât semnarea contractelor, cât şi plăţile ulterioare aferente contractelor erau blocate până la momentul în care solicitările lui Ghiţă Sebastian erau onorate“, a declarat un martor la DNA.

Când apare cuvântul „şpagă“

Martorii au declarat la DNA că Sebastian Ghiţă se lăuda că îşi poate exercita influenţa asupra factorilor decizionali şi a unor funcţionari publici din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, sau de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), de la Agenţia Naţională de Cadastru, din Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, sau din diverse consilii judeţene cum ar fi cel de la Tulcea sau Braşov. Practic, ceea ce promitea Ghiţă se şi întâmpla, potrivit martorilor.

Într-o discuţie ambientală dintre o directoare de la Siveco şi Cristian Anastasescu, cel de-al doilea se scapă şi aminteşte despre bani de „şpagă“. „Hai să o luăm aşa, deci eu aveam să-i dau lu’… 3,2 şi eu aveam de luat de la Romsys numai şi de la tine, aveam de luat odată vreo…900.000 de lei plus ăia de la… şpagă… şi de la tine şi Romsys împreună 150.000 de euro, care erau ăia a lu’ Oracle, ăia trei din… a lu’ Oracle şi ăia plus TVA plus 900.000 lei fac, făceau vreo…cum să zic…un milion şapte sute, un milion opt sute“, spunea Anastasescu.

Bani pentru campania electorală

La aceştia ar fi ajuns prin intervenţii la oamenii politici cu greutate ai perioadei. Concret, martorii le-au povestit procurorilor că Ghiţă intervenea la diverse instituţii ale statului cu ajutorul fostului premier al României Victor Ponta, al unor foşti miniştri, dar şi pe lângă alţi înalţi funcţionari, directori din CNAS, sau din Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

„Domnul Victor Ponta devine prim – ministru în mai 2012, iar domnul Ghiţă susţine că Siveco România nu va mai avea nicio problemă dacă va plăti sumele pe care le solicită de data aceasta, deci Ghiţă Sebastian vine din nou la Siveco România şi pretinde un alt milion de euro, insistând de data aceasta pe rapiditatea plăţii”, este declaraţia de martor ameninţat, dată de un angajat Siveco.

„Din câte cunosc, aceşti bani îi erau necesari pentru alegerile din acel an şi anume pentru susţinerea campaniei PSD. Din această sumă, îmi amintesc că a fost achitată suma de 450.000 euro pe care, din ce-am auzit, a spus că o va folosi pentru susţinerea campaniei lui Victor Ponta”, a mai precizat martorul ameninţat.