Analiză AFP: „Lupta anticorupţie din România, la testul alegerilor”. Kovesi: „DNA a obţinut condamnări definitive în peste 90% din cazuri”
0
Tragicul incendiu produs în clubul Colectiv din Bucureşti în octombrie 2015 a favorizat o ofensivă anticorupţie necruţătoare în România, despre care mulţi speră că nu va încetini după alegerile legislative de duminică, 11 decembrie, notează agenţia France Presse într-un comentariu difuzat miercuri. Potrivit susrei citate, foşti miniştri sunt trimişi în închisoare, iar noi anchete deschise zilnic.
La 30 octombrie 2015, zeci de oameni au murit în incendiul de la clubul „Colectiv”, ai cărui proprietari, potrivit anchetatorilor, au putut ignora orice normă de securitate în schimbul şpăgilor date, un fenomen endemic în România, comentează France Presse, preluată de Agerpres.
Interviul cu şefa DNA
France Presse a mai publicat astăzi şi un interviu cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, preluat de Agerpres. „În ultimii trei ani am asistat constant la demersuri” care au vizat limitarea puterilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi chiar dacă „societatea civilă a intervenit şi aceste planuri au putut fi stopate”, o ”dezbatere în acest sens există în continuare, de aici şi îngrijorarea noastră”, afirmă Kovesi, în articolul „Kovesi, pentru agenţia France Presse: Numai curajul procurorilor este ireversibil”.
Şefa DNA arată că „numai curajul procurorilor şi dorinţa lor de a-şi îndeplini bine misiunea sunt ireversibile” şi „nimeni nu va putea schimba acest lucru”. „În ultimii trei ani am asistat constant la astfel de demersuri”, spune Kovesi, răspunzând unei întrebări dacă se teme de încercări de limitare a puterilor DNA.
„Aleşii au încercat să amendeze legi pentru a modifica prerogativele DNA, pentru a dezincrimina anumite infracţiuni sau a oferi imunitate pentru diferite categorii de persoane. Societatea civilă a intervenit, iar aceste planuri au putut fi stopate. Însă o dezbatere în acest sens există în continuare, de aici şi îngrijorarea noastră”, adaugă Laura Codruţa Kovesi.
„Oamenii au visat la o ţară unde nu se mai moare inutil”
Dintr-odată, după incendiul din Colectiv, efectele corupţiei au devenit foarte concrete: 64 de morţi, îşi aminteşte Mihai Poliţeanu, fondatorul asociaţiei Iniţiativa România, născută din „furia” provocată de tragedie.
La fel ca el, zeci de mii de tineri au ieşit pe străzi pentru a striga că s-au săturat de clasa politică, considerată responsabilă moral pentru cele petrecute.
Această mişcare a condus la demisia premierului social-democrat Victor Ponta, înlocuit de un guvern tehnocrat, şi a născut speranţa unei noi ere, scrie AFP.
„După tragedia de la Colectiv, oamenii au visat la o ţară unde nu se mai moare inutil, la o ţară mai puţin măcinată de corupţie şi la o clasă politică mai atentă faţă de nevoile cetăţenilor”, explică profesorul de drept constituţional Ion Stanomir, potrivit Agerpres.
Victor Ponta, judecat
Eliberată de interferenţe politice, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), instituţie ce beneficiază de cea mai mare cotă de încredere după Biserica ortodoxă şi după armată, şi-a accentuat ofensiva.
După Victor Ponta, trimis în judecată pentru evaziune fiscală şi spălare de bani din primăvara lui 2015, numeroşi alţi responsabili au devenit îngrijoraţi.
„500 de milioane de euro, sub sechestru DNA”
DNA, care vizează de asemenea confiscarea bunurilor obţinute ilegal, „a plasat sub sechestru mai mult de 500 milioane de euro anul trecut şi a obţinut condamnări definitive în peste 90% din cazuri”, subliniază procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi, într-un interviu pentru AFP.
Potrivit unui sondaj IRES, 95% dintre români vor ca lupta împotriva corupţiei să fie o prioritate a viitorului guvern.
Expert: Dacă revine PSD s-ar putea încetini eforturile
Însă posibilitatea ca Partidul Social-Democrat (PSD) — plasat în frunte de sondaje, cu 40% din intenţiile de vot — să revină la putere provoacă temeri privind încetinirea acestor eforturi, afirmă Ţveta Patrova, de la think-tank-ul Eurasia Group.
„Dacă la putere va veni o coaliţie de stânga, ea va încerca să încetinească această campanie (anticorupţie — n.r.). În anii din urmă au existat tentative de a limita puterile DNA”, mai explică Petrova, pentru AFP.
La rândul său, Laura Codruţa Kovesi recunoaşte „îngrijorarea” magistraţilor în ce priveşte viitorul, după trei ani în care 'aleşii au încercat să modifice prerogativele DNA, să dezincrimineze anumite infracţiuni sau să stabilească noi imunităţi'.
Un semnal negativ este, potrivit analiştilor, faptul că, atunci când preşedintele Klaus Iohannis, de centru-dreapta, a anunţat că nu va numi un prim-ministru care a avut probleme cu justiţia, a fost puternic criticat.
Situaţia liderilor PSD, probleme cu anticorupţia
Potrivit AFP, vizaţi de acest avertisment sunt cei doi lideri ai social-democraţilor, fostul premier Victor Ponta, şi actualul preşedinte al formaţiunii, Liviu Dragnea, condamnat în primăvară la doi de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală, şi implicat într-un dosar de angajări fictive.
Anumite voci îi acuză pe procurori de „fabricarea de dosare politice împotriva adversarilor lui Klaus Iohannis”, anticipând viitoare presiuni asupra justiţiei.
Procurorul-şef al DNA răspunde însă acestor acuzaţii prin bilanţul condamnărilor definitive obţinute de instituţia pe care o conduce. „Este foarte dificil de crezut că un procuror care «fabrică» un dosar poate fi acoperit de mai multe instanţe şi de mai mulţi judecători”, remarcă ea.
În opinia Corinei Rebegea, de la Centrul de analiză a politicii europene (CEPA), cu sediul în SUA, mijloacele pentru a lua sub control lupta anticorupţie nu lipsesc totuşi. „Presiuni, modificări ale legislaţiei, buget (al DNA) amputat, refuzul de a ridica imunitatea aleşilor — iată «meniul» la care ne putem aştepta în cazul revenirii la putere a partidelor care nu au făcut decât să submineze demersurile justiţiei”, consideră ea.
Mihai Poliţeanu: „Mişcarea anticorupţie este ireversibilă”
Mihai Poliţeanu, în schimb, crede că mişcarea anticorupţie este ireversibilă. „Campaniile vizând decredibilizarea DNA din ultimii ani au avut efectul invers, iar astăzi ar fi foarte dificil pentru un om politic să încerce să împiedice activitatea instituţiei. Magistraţii au simţit gustul libertăţii, ei ştiu că pot inculpa şi condamna (înalţi oficiali) fără teamă”, susţine Mihai Poliţeanu, pentru AFP.
Se încarcă comentariile...
