Exclusiv Amenințați cu retragerea cetățeniei române, basarabenii reacționează invocând pagini de istorie. Cele trei modalități care pot duce la pierderea cetățeniei

La  alegerile din 18 mai, cetățenii moldoveni au votat în procent covârșitor pro-Nicușor Dan. Acuzați că au „trădat” de partea pro-George Simion, în timp ce tabăra pro-europeană îi consideră eroi care au salvat democrația, o petiție cere retragerea cetățeniei pentru basarabenii care nu locuiesc în România. 

Candidatul George Simion are intedicție de a intra în Republica Moldova

Contactați astăzi de „Adevărul”, reprezentanții etnicilor români de peste Prut au replicat prin intermediul „Institutului Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate”, asociație din București care a reclamat în trecut faptul că statul român tocmai a înăsprit condițiile de acordare a cetățeniei pentru basarabeni, în timp ce Vladimir Putin a relaxat condițiile de acordare a cetățeniei ruse, renunțând inclusiv la condiția de a cunoaște limba, pentru a face în regim de ugență rost de persoane pe care, la o adică, să le poată înrola pe front.  

„În ceea ce privește prevederile celor două petiții online prin care se solicită retragerea cetățeniei române pentru moldovenii care nu locuiesc în România, respectiv cu privire la verificarea modalității care s-a acordat cetățenia, precizăm următoarele:

Legea cetățeniei române nr. 21/1991 prevede la art. 25 trei modalități de retragere a acesteia:

1. Cetățeanului român care, aflat în străinătate se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau cu care este în stare de război;

2. Cetățeanului român care este cunoscut ca având legături cu entități teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori este implicat, în orice mod, în pregătirea sau săvârșirea unui act de terorism sau a pregătit ori a săvârșit orice alte fapte care, potrivit legii, constituie amenințări la adresa securității naționale a României;

3. A obținut cetățenia română în mod fraudulos, prin furnizarea unor informații false ori prin ascunderea unor date pertinente sau prin mijloace frauduloase.

Acestea sunt singurele modalități de pierdere a cetățeniei!

Consider că aceste petiții reprezintă un demers periculos, mai ales în contextul politic actual, în condițiile în care legiuitorul român a restrâns posibilitățile de redobândire a cetățeniei române urmașilor foștilor etnici români care au pierdut cetățenia română sau aceasta le-a fost retrasă arbitrar, ca urmare a pierderilor teritoriale de după cel de Al II-lea Război Mondial prin legea nr. 15/2025 publicată în Monitorul Oficial, Partea înr. 218 din 12.03.2025, în vigoare din 15.03.2025, prin mărirea termenelor de soluționarea a dosarelor de la 5 luni, cât era până la intrarea în vigoare a legii, la un termen de cca. 2 ani și jumătate, instituirea obligativității unui certificat de cunostință lingvistică a limbii române, model internațional B2, în condițiile în care limba de stat în R. Moldova este limba română etc.

Dar lovitura de grație acordată etnicilor români s-a desăvârșit prin Ordinul Președintelui Autorității Naționale Pentru Cetățenie nr. 85/2025, publicat în M.O. nr. 349 din 22.04.2025 prin care se instituie obligativitatea pentru toți solicitanții de cetățenie română să depună extrase în original de pe actele de stare civilă, însoțite de copii legalizate de pe actele de stare civilă, după caz, sau certificate model multilingv, toate acestea trebuind să nu fie mai vechi de doi ani de zile de la emitere, fapt care a dus la un blocaj al depunerii dosarelor nefiind specificat niciunde cum se aplică sintagma, după caz/sau pe fiecare țară în parte, iar obținerea unor asemenea acte de către urmașii celor deportați este aproape imposibilă.

Noile reguli nu doar încetinesc procesul, dar îi și schimbă filozofia. Până recent, România recunoștea implicit dreptul istoric la cetățenie al descendenților foștilor săi cetățeni (precum românii basarabeni). Acum însă, legiuitorul prevede expres că aceștia au doar o vocatie. Cu ironie amară, basarabenii constată că sângele și originile lor românești nu mai sunt suficiente pe hârtie.

Mai mult, astfel de certificate sunt greu accesibile în Republica Moldova (nu există centre suficiente de examinare, iar obținerea lor implică deplasări și costuri semnificative). Cu alte cuvinte, obstacole birocratice noi se ridică acolo unde odinioară exista o facilitate reparatorie istorică.

Impactul acestor faulturi birocratice asupra basarabenilor este profund. Zeci și sute de mii de persoane așteaptă de ani de zile o decizie asupra dosarului lor, deși legea veche le promitea un răspuns rapid. Numai în perioada 2007–2024, aproape un milion de oameni au cerut redobândirea cetățeniei române, dintre care peste 134.000 de dosare încă zăceau nesoluționate la începutul lui 2024. Însă în loc să se reformeze în sensul eficienței, autoritățile au preferat să lege strâns și mai multe piedici: au mărit termenele în mod artificial și au introdus filtre suplimentare.

Precedentul este cu atât mai periculos, în contextul în care părinții și bunicii cetățenilor din Basarabia au avut cetățenia sovietică și au vocație la cetățenia rusă, iar Putin a simplificat procedura acordării cetățeniei ruse printr-un decret semnat pe 17 mai pentru locuitorii celor două regiuni separatiste georgiene, Abhazia și Osetia de Sud.

Nu trebuie uitat faptul că personalități marcante originare din Basarabia au participat la construirea statului român modern. Un exemplu elocvent este mareșalul Alexandru Averescu, născut în sudul Basarabiei (satul Babele, lângă Ismail). Averescu a ajuns să conducă Armata Română în Primul Război Mondial, fiind artizanul unor rare victorii la Mărăști și Oituz, și ulterior a devenit prim-ministru al României în trei cabinete. Sub guvernarea sa (1920-1921) s-a inițiat mult-așteptata reformă agrară de după război – împlinind promisiunea făcută soldaților-țărani, inclusiv celor basarabeni, că vor primi pământ ca răsplată pentru curajul lor.

Fără contribuția lui Averescu și a altor lideri basarabeni (precum Pantelimon Halippa, Ion Inculeț și atâția alții care au militat pentru Unire și au servit apoi România), istoria noastră ar fi fost mai săracă. Cum am putea astăzi să negăm tocmai urmașilor lor dreptul de a face parte din națiunea română?”, susține presedinte asociației, avocatul Mihai Nicolae, specializat pe obținerea cetățeniei române.